Participarea României la Războiul din Afganistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Un convoi americano-român în Afganistan

România a participat ca membră NATO din 2001 până în 2021 la Războiul din Afganistan, de partea coaliției multinaționale conduse de SUA. La operațiuni au participat peste 32.000 de militari, din care 27 au fost uciși.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cadru legal[modificare | modificare sursă]

Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF) a fost cea mai amplă și mai importantă operațiune NATO. În 2001, a fost aprobată ISAF prin rezoluția 1386 a Consiliului de Securitate al ONU[1] ca o forță multinațională sub egidă ONU, care se limitează la asigurarea securității Kabulului. În 2003, NATO a preluat comanda operațiunii ISAF pentru a ajuta la extinderea securității dar și a autorității guvernului afgan pe întreg teritoriul țării.

Participarea României la ISAF a fost stabilită prin Hotărârea nr. 38 din 21 decembrie 2001 a Parlamentului României, care acorda guvernului împuternicirea de a stabili forțele, mijloacele, finanțarea și condițiile în care se va asigura această participare.[2][3]

Cronologie[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2010 se aflau în Afganistan 1.092 de militari români.[4][5] Cei mai mulți dintre aceștia (peste 900) sunt implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea Qalat, din sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone.[4] Acolo, atacurile insurgenților sunt aproape zilnice - în special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere.[4]

Pe 8 aprilie 2010, președintele Traian Băsescu a anunțat la Praga creșterea efectivului românesc din Afganistan la 1.800 de militari.[6]

În 2013, Ministrul Apărării Mircea Dușa a declarat că numărul soldaților români va fi micșorat drastic începând cu anul viitor.[7]

În 2013 se aflau 1600 de militari români și zeci de jandarmi care pregătesc trupele afgane. De asemenea, România ar putea plăti 500.000 de dolari pentru antrenarea armatei naționale afgane.[8][9]

La sfârșitul lunii iunie 2021 au fost retrași ultimii militari români din Afghanistan.[10][11]

Misiuni[modificare | modificare sursă]

  • misiuni de patrulare
  • există un proces de rotire a militarilor din șase în șase luni[12][13]
  • Un detașament de 75 de militari români au desfășurat activități în cadrul Forței de Asistență de Securitate din Afganistan, ISAF, aflată sub comanda operațională a NATO. Acest lucru implică funcții din structura administrativă și din cea de comandă a Aeroportului Internațional Kabul (KAIA).[14]

Victime[modificare | modificare sursă]

În 16 ani de prezență în Afganistan, Armata Română a pierdut 27 de militari, dintre care doi în retragere, care îndeplineau alte misiuni.[10] Numărul răniților era în 2013 de peste o sută.[15]

La momentul retragerii trupelor române din Afganistan, numărul militarilor români răniți a depășit cifra de 200.

Există, de asemenea, și civili români care au fost uciși în Afganistan în perioada conflictului.[16]

Militarii uciși[modificare | modificare sursă]

  • Slt. (PM) Ciprian-Ștefan Polschi, decedat la 5 septembrie 2019, ca urmare a exploziei unei mașini capcană, în timp ce se afla în apropiere de Green Zone din capitala Kabul.
  • Slt. (PM) Mădălin Stoica, decedat la 15 septembrie 2017 în zona aeroportului Kandahar
  • Slt. (PM) Iulian Dumitrescu, decedat la 07 mai 2016
  • Slt. (PM) Adrian Vizireanu, decedat la 07 mai 2016
  • Slt. (PM) Claudiu Constantin Vulpoiu, decedat la 30 martie 2014[17]
  • Slt. (PM) Adrian Postelnicu, decedat la 22 septembrie 2013
  • Slt. (PM) Vasile Claudiu Popa, decedat la 22 septembrie 2013[18]
  • Slt. (PM) Ion-Lucian Leuștean, decedat la 9 mai 2012 după ce a fost rănit grav la 7 septembrie 2011 în provincia Zabul din Afganistan[19]
  • Slt. (PM) Cătălin Ionel Marinescu, decedat la 10 mai 2011 în provincia Zabul[20]
  • Slt. (PM) Constantin-Laurențiu Lixandru, decedat la 5 mai 2011 în provincia Zabul[21]
  • Slt. (PM) Cristian-Petru Filip, decedat la 1 octombrie 2010[22]
  • Slt. (PM) Marius Florin Sfecheș, decedat la 1 octombrie 2010
  • Slt. (PM) Dan Ciobotaru, decedat la 23 iunie 2010 pe drumul național 1 Kabul-Kandahar[23]
  • Slt. (PM) Caracudă Paul, decedat la 23 iunie 2010 pe drumul național 1 Kabul-Kandahar
  • Slt. (PM) Valerică Leu, decedat la 12 mai 2010 pe drumul național 1 (Qalat-Kabul)[24][25]
  • Slt. (PM) Florin Bădiceanu, decedat la 23 februarie 2010 pe drumul național Kandahar-Kabul[26][27]
  • Maior (PM) Iuliu-Vasile Unguraș, decedat la 7 aprilie 2009 pe drumul național Kandahar-Kabul
  • Maior (PM) Tiberius-Marcel Petre, decedat la 3 aprilie 2009
  • Slt. (PM) Claudiu Chira, decedat la 26 februarie 2009 pe drumul național 1 (Qalat-Kabul)
  • Slt. (PM) Dragoș Traian Alexandrescu, decedat la 31 august 2008 pe drumul național 1 (Qalat-Kabul)
  • Slt. (PM) Claudiu Marius Covrig, decedat la 13 iunie 2008 pe drumul național 1 (Qalat-Kabul)
  • Slt. (PM) Ionuț Cosmin Sandu, decedat la 20 martie 2008
  • Slt. (PM) Aurel Marcu, decedat la 6 septembrie 2007
  • Slt. (PM) Ionel Gheorghiță Drăgușanu, decedat la 20 iunie 2006
  • Slt. (PM) Narcis Șonei, decedat la 24 aprilie 2005
  • Slt. (PM) Mihail-Anton Samuilă, decedat la 14 noiembrie 2003
  • Slt. (PM) Iosif-Silviu Fogarași, decedat la 11 noiembrie 2003


Alți militari români decedați în teatrele de operații sunt:

  • Slt. (PM) Ioan Grosaru, decedat la 21 septembrie 2007 în teatrul de operații din Irak, în timp ce executa o misiune de patrulare.
  • Slt. (PM) Bogdan Valerian Hâncu, decedat la 27 aprilie 2006, în timpul executării unei misiuni de patrulare în teatrul de operații din Irak.
  • Slt. (PM) Remus Brânzan, decedat la 17 septembrie 1996ăn timpul unei misiuni de lărgire a coridorului Goradze din Bosnia Herțegovina.

Acuzații de șpagă[modificare | modificare sursă]

În Afganistan, un militar român câștigă 40 de euro pe zi într-o misiune care durează șase luni (în total cca. 7200 de euro). Sub protecția anonimatului au apărut mai multe declarații în presă conform cărora se plătește șpagă unor superiori de cca. 1000 - 2.000 de euro pentru plecare.[28][29] Situația este similară și în cadrul plecării militarilor români spre Irak.

Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a declarat că a primit șapte sesizări până în prezent pe această temă, iar una este confirmată: s-a dat șpagă în cadrul Batalionului 26 Infanterie "Scorpionii Roșii".[30]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Resolution 1386 (2001), UN.org
  2. ^ Hotărârea nr. 38/2001 privind participarea României în cadrul forței internaționale de asistență din Afganistan, precum și împuternicirea Guvernului de a stabili forțele, mijloacele, finanțarea și condițiile în care se va asigura participarea la această misiune
  3. ^ Participarea României la operațiunile și misiunile Alianței, MAE.ro
  4. ^ a b c Noul „val” de militari români, o ecuație cu multe necunoscute, 29 ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
  5. ^ Rocada militarilor romani care lupta in Afganistan, 14 ianuarie 2010, financiarul.com, accesat la 5 martie 2010
  6. ^ White House Notebook: Obama in Prague, Yahoo News
  7. ^ Dușa: Din 2014 se reduce semnificativ numărul militarilor români în Afganistan, mediafax, 16 sep 2013
  8. ^ Inca doi ani de misiuni pentru militarii romani in Afganistan. Ponta i-a vizitat pe soldati, PRO TV
  9. ^ Dușa: Din 2014 se reduce semnificativ numărul militarilor români în Afganistan
  10. ^ a b Ultimii militari români au fost repatriați din Afganistan. România a pierdut 29 de militari și a cheltuit 3 miliarde de lei în cel mai lung război , Monitorul apărării. Accesare la 6 august 2021
  11. ^ Ultimii militari români au fost repatriați din Afganistan. România a pierdut 29 de militari și a cheltuit 3 miliarde de lei în cel mai lung război, Libertatea. accesare la 6 august 2021
  12. ^ Peste 500 de militari din Timișoara s-au întors din Afganistan. Dușa: "Militarii sunt vedetele de astăzi, ei și-au pus viața în pericol"
  13. ^ Mircea Dușa: Probabil vom avea aproximativ o mie de militari, în prima parte a anului 2014, în Afganistan, agerpres, 16 septembrie 2013
  14. ^ Armata română preia comanda aeroportului din Kabul, 2 martie 2011
  15. ^ http://www.dcnews.ro/2013/09/vezi-bilantul-militarilor-romani-morti-sau-raniti-in-afganistan/
  16. ^ Atentat Kabul, Afganistan: MAE confirmă că un român a murit, 2 iulie 2013
  17. ^ http://jurnalul.ro/stiri/observator/soldat-roman-mort-afganistan-664710.html
  18. ^ Doi militari romani au MURIT în Afganistan. Primele IMAGINI cu cei doi eroi, Antena 3, 23 septembrie 2013
  19. ^ Militarul roman Ion-Lucian Leustean, ranit anul trecut in Afganistan, a murit miercuri, hotnews.ro, 9 mai 2012
  20. ^ Militar român ucis în Afganistan. Caporalul Cătălin Ionel Marinescu, victima unui dispozitiv exploziv improvizat, Gândul.ro, 10 mai 2011
  21. ^ Încă un militar român a murit în Afganistan, mediafax.ro, 5 mai 2011
  22. ^ Sg.maj. Marius Florin Sfecheș și sold. Cristian-Petru Filip au căzut la datorie in Afganistan, roarmy.ro, 1 octombrie 2010
  23. ^ Oprea: Dan Ciobotaru și Paul Caracudă, militari adevărați, care și-au făcut cu prisosință datoria - VIDEO, mediafax.ro, 26 iun 2010
  24. ^ Un militar român a murit în Afganistan, Realitatea, 12 mai 2010
  25. ^ Brașov: 1.000 de oameni – la înmormântarea sublocotenentului post-mortem Valerică Leu, Gândul, 17 mai 2010
  26. ^ 3000 de oameni si multa durere la inmormantarea soldatului Florin Badiceanu, Pro TV
  27. ^ Un militar român a murit în Afganistan și alți patru au fost răniți, Realitatea, 23 februarie 2010
  28. ^ Militarii dau spaga pentru a pleca in misiune in Afganistan?, Observator.ro, 23 aug. 2013
  29. ^ Maria Huculici - ȘPAGA PENTRU A PLECA LA RĂZBOI. "Pentru 40 de euro pe zi trebuia să dai șpagă între 1.000 și 2.000 de euro", EVZ.ro, 23 august 2013. Oamenii au ajuns să-și cumpere propria moarte pentru a ajunge în Afganistan sau Irak
  30. ^ SCANDAL în armată. Mai mulți militari ar fi dat șpagă pentru a fi trimiși în Afganistan, A3.ro, 22 august 2013

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]