Vizualizare sursă pentru „Parcul Național Lacurile Plitvice”

{{Infocaseta Arie protejată
| nume = Parcul Național Lacurile Plitvice
| foto = Plitvice lakes.JPG
| descriere_foto = Cascada mare
| lățime_foto = 200x200
| hartă = Croația
| lat_d = 44
| lat_m = 52
| lat_s = 50
| lat_NS = N
| long_d = 15
| long_m = 36
| long_s = 58
| long_EV = E
| coord_parameters = region:HR-04/HR-09_type:waterbody
| location = [[Cantonul Lika-Senj]], [[Cantonul Karlovac]], ambele în [[Croația]]
| suprafață_km2 = 296,85
| altitudine = 367 m (podul Korana), 1279 m (Seliški vrh)
| visitation_num = {{formatnum:946825}}<ref>[http://www.np-plitvicka-jezera.hr/hrv/index.php?option=com_content&task=view&id=12&Itemid=26 Plitvice Lakes National Park, Facts]</ref>
| visitation_year = 2008
| governing_body = Javna ustanova Nacionalni park Plitvička jezera<br>HR-53231 Plitvička jezera<br>Tel. +385 (0)53 751 015<br>[http://www.np-plitvicka-jezera.hr/ www.np-plitvicka-jezera.hr]
|embedded1={{designation list | embed=yes
   | designation1=WHS
   | designation1_offname = Parcul Național Lacurile Plitvice
   | designation1_date = 1979 <small>(sesiunea a treia)</small>
   | designation1_type = Naturală
   | designation1_criteria = vii, viii, ix
   | designation1_number = [http://whc.unesco.org/en/list/98 98]
   | designation1_free1name = Stat
   | designation1_free1value = {{flag|Croația}}
   | designation1_free2name = Regiune
   | designation1_free2value = Europa și America de Nord
}}}}
'''Parcul Național Lacurile Plitvice''' (în {{hr|Nacionalni park Plitvička jezera}}, denumit popular ''Plitvice'', pronunțat {{IPA|plîtʋitse}}) este unul din cele mai vechi si mai mari parcuri naturale din Croatia.<ref group=lower-alpha>În Croația mai există șapte alte parcuri naționale, precum și zece parcuri naturale.</ref> Parcul național a fost înființat în 1949 și este situat în zona muntoasă [[carst]]ică din Croația centrală, aproape de granița cu [[Bosnia și Herțegovina]]. Importanta legătură rutieră nord-sud care trece prin zona parcului leagă Croația continentală de regiunea de pe coasta [[Marea Adriatică|Adriaticii]].

Zona protejată se întinde pe {{dim|296.85|km²}}. Circa 90% din această zonă face parte din [[cantonul Lika-Senj]], restul de 10% fiind în [[cantonul Karlovac]].<ref name="area">{{Citat web |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/page.aspx?pageID=179&parent=3 |accessdate=2013-04-04 |titlu=Plitvice Lakes National Park, protected area |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328115707/http://www.np-plitvicka-jezera.hr/page.aspx?pageID=179&parent=3 |dead-url=yes }}</ref> În 1979, Parcul Național Lacurile Plitvice a fost adăugat în lista [[Patrimoniul mondial UNESCO|patrimoniului mondial UNESCO]], printre primele situri naturale din această listă.<ref name="UNESCO">[http://whc.unesco.org/pg.cfm?cid=31&id_site=98 UNESCO World Heritage, no. 98]</ref>

== Etimologia toponimului ==
Termenul croat ''Plitvice'' a fost utilizat pentru prima oară în 1777 de un anume Dominik Vukasović, pastor din localitatea [[Otočac]],<ref name="Licko"/> deși primele documente cartografice ale zonei există din secolul precedent.<ref name="Visiteurs2008"/> Numele provine de la lacurile din parc, puțin adânci, sau în croată ''pličina'' sau ''plitvak'', ''plitko''. Alte ipoteze sugerează că ar putea proveni de la localitatea [[Slovenia|slovenă]] [[Plitvica]]; aceasta este chiar forma pe care o ia termenul în croată atunci când este folosit alături de cuvântul lac (''jezero''): ''Plitvička jezera'', adică „lacurile din Plitvice”. De la acesta își trage numele și [[Plitvička Jezera|un sat din apropiere]].

== Geografie ==
=== Situarea și geomorfologia ===
Parcul Lacurile Plitvice este situat în Europa de Sud-Est, în Croația, la jumătatea distanței între [[Zagreb]] și [[Zadar]]. El se întinde pe aproape {{dim|29685|hectare}}, dintre care {{dim|200|ha}} reprezintă lacurile propriu-zise. Se află între două cantoane, cu peste 90% din teritoriu în [[cantonul Lika-Senj]] și restul în [[cantonul Karlovac]]. Platoul este delimitat de două masive muntoase ale [[Alpii Dinarici|Alpilor Dinarici]]: {{Ill|hr|Mala Kapela}} la vest și [[Lička Plješivica]] cu {{Ill|fr|Medveđak}} la est. Lacurile sunt situate la extremitatea nordică a regiunii geografice [[Lika (regiune)|Lika]], în subregiunea [[Kordun]], și sunt formate de două râuri și de mai multe izvoare subterane; ele dau naștere la rândul lor râului {{Ill|hr|Korana}}, un râu [[carst]]ic lung de {{dim|134|km}}. Regiunea parcului este deservită de câteva mari axe rutiere ale Croației, ca cele ce traversează țara de la est la vest (din [[golful Kvarner]] și [[Gorski Kotar]] până în [[Serbia]] sau [[Bosnia și Herțegovina]]) sau cele ce leagă nordul de sud (de la [[Zagreb]] către [[Marea Adriatică]], cum ar fi [[Autostrada A1 (Croația)|autostrada A1 Zagreb-Split]] care trece la {{dim|50|km}} vest de parc).<ref name="Guide78"/>

Regiunea lacurilor se găsește la interferența între câmpia septentrională și munții carstici [[Alpii Dinarici]]. Altitudinea minimă a parcului este {{dim|367|m}}, corespunzătoare părții mai din aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele {{Ill|fr|Seliški Vrh}} din masivul Mala Kapela cu vârful la {{dim|1279|m}} altitudine. Rocile carstice formează în principal [[dolomit]]e și [[calcar]]e, iar relieful este astfel punctat de formațiuni cum ar fi [[Dolină|dolinele]], [[Uvală|uvalele]], [[polie]]le și [[Ponor|ponoarele]]

== Hidrogeologia ==
[[Fișier:Plitvice.png|thumb|left|Vedere din satelit a zonei lacurilor (cu luminozitatea retușată).]]
Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu [[dioxid de carbon]] din sol, formează [[acid carbonic]] care dizolvă [[dolomit]]ul și [[calcar]]ul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, duce la formarea unor bariere de [[travertin]] care separă lacurile între ele capturând de asemenea și mușchi și alte plante cum ar fi ''{{Ill|en|Palustriella commutata}}'' sau ''{{Ill|de|Bryum pseudotriquetrum}}''. Acest fenomen geologic, a cărui vechime nu depășește patru milenii, continuă astăzi și modifică permanent aspectul. El este cauza frumuseții și atracției parcului, la fel ca în [[parcul național Krka]], notabil pentru aceleași tipuri de peisaj. Chimia nu este, probabil, unicul actor al formării travertinului, unele [[microorganism]]e fiind considerate un posibil actor în crearea acestei roci sedimentare încă din anii 1920, de către omul de știință Ivo Pevalek, care a fost primul care a încercat să protejeze parcul de activitățile umane.<ref name="Guide910"/><ref name="Guide115"/>

[[Fișier:Plitvice Lakes System Plain.png|thumb|center|upright=1.6|Vedere în secțiune a dispunerii principalelor lacuri.]]

Două izvoare principale alimentează partea cea mai din amonte și cea mai sudică a sistemului hidrologic: Râul Negru (în {{hr|Crna rijeka}}), care izvorăște la 670 metri altitudine și măsoară doi kilometri lungime, și care își trage numele de la mușchiul de culoare închisă care îi acoperă albia; Râul Alb (în {{hr|Bijela rijeka}}), care izvorăște în zona vârfului Čudin Klanac, denumit astfel datorită nisipului alb, de origine carstică, care iese din izvor. Aceste două râuri formează Matica care se varsă, împreună cu alte cursuri de apă permanente, deși mai puțin importante, în lacul Prošćansko. Acesta este primul lac dintr-un șir de lacuri legate între ele șic are se succed în cascadă, diferența de nivel cumulată fiind de 158 de metri. Primele douăsprezece lacuri sunt numite „lacurile superioare” (în {{hr|Gornja jezera}}), următoarele patru fiind „lacurile inferioare” (în ''{{hr|Donja jezera}}'').<ref name="Guide2124"/><ref name="Guide4964"/>

== Cele 16 lacuri ==

{| class="prettytable sortable"
! width="150" | Numele lacului
! width="50" | Altitudinea
! width="50" | Suprafață (ha)
! width="50" |Adâncimea (m)
|-
| Prošćansko jezero
| align="right" | 636
| align="right" | 68
| align="right" | 37
|-
| Ciginovac 
| align="right" | 625
| align="right" | 8 
| align="right" | 11
|-
| Okrugljak 
| align="right" | 613 
| align="right" | 4 
| align="right" | 15
|-
| Batinovac
| align="right" | 610 
| align="right" | 2 
| align="right" | 6
|-
| Veliko jezero 
| align="right" | 607 
| align="right" | 2 
| align="right" | 8
|-
| Malo jezero 
| align="right" | 605
| align="right" | 2 
| align="right" | 10
|-
| Vir 
| align="right" | 599 
| align="right" | 1 
| align="right" | 5
|-
| Galovac 
| align="right" | 585 
| align="right" | 13 
| align="right" | 25
|-
| Milinovo jezero 
| align="right" | 576 
| align="right" | - 
| align="right" | -
|-
| Gradinsko jezero 
| align="right" | 553 
| align="right" | 8 
| align="right" | 10
|-
| Buk 
| align="right" | 545 
| align="right" | - 
| align="right" | -
|-
| Kozjak 
| align="right" | 535 
| align="right" | 82 
| align="right" | 47
|-
| Milanovac 
| align="right" | 523 
| align="right" | 3 
| align="right" | 19
|-
| Gavanovac 
| align="right" | 519 
| align="right" | 1
| align="right" | 10
|-
| Kaluđerovac 
| align="right" | 505
| align="right" | 2
| align="right" | 13
|-
| Novakovića brod 
| align="right" | 503 
| align="right" | 0,4 
| align="right" | 5
|}

Printre cele mai mari cascade se numără următoarele:

{| class="prettytable"
! width="200" | Numele cascadei
! align=''right'' | Înălțimea cascadei
|-
| Veliki slap ''(Marea Cascadă)''
| align="right" | 78 m
|-
| Galovački buk ''(Cascada Galovac)'' 
| align="right" | 25 m
|}

== Note explicative ==
{{listănote|group=lower-alpha}}

== Bibliografie ==
=== Lucrări ===
* {{Cite book |language=franceză |first1=Srećko |last1=Božičević |first2=Ivan |last2=Penzar |first3=Božidar |last3=Stilinović |translator=Françoise Kveder et K. Mahdi-Bolfek |title=Les Lacs de Plitvice |collection=Patrimoine |number_in_collection=12 |publisher=Turistička naklada d.o.o. |location=Zagreb |year=2007 |total_pages=112 |isbn=9789532154177 }}
* {{Cite book |language=engleză |first1=Guvernul Croației |title=Management Plan |publisher=Ministerul Culturii din Croația |location=Plitvička Jezera |year=2007 |month=octombrie |total_pages=99 |isbn=9789536240845 |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/hrv/downloads/management_plan.pdf |access-date=2013-04-05 |archive-date=2011-10-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111005155601/http://www.np-plitvicka-jezera.hr/hrv/downloads/management_plan.pdf |dead-url=yes }}

=== Note ===
{{listănote|colwidth=30em
|refs=<ref name="Licko">{{hr icon}} {{Cite web |url=http://www.lickosenjska.com/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=38&Itemid=55 |title={{lang|hr|Plitvička jezera}} |éditeur={{lang|hr|Turistička zajednica - Ličko Petrovo Selo}} |accessdate=7 februarie 2011 |archive-date=2011-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110927080644/http://www.lickosenjska.com/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=38&Itemid=55 |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="Guide78">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=7-8}}, « Situation géographique »</ref>
<ref name="Guide910">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=9-10}}, « Le premier parc national croate »</ref>
<ref name="Guide115">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=11-15}}, « Le fondement géologique et l'hydrogéologie de la région des lacs »</ref>
<ref name="Guide2124">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=21-24}}, « Les seize joyaux de Plitvice »</ref>
<ref name=autogenerat1>{{fr icon}} {{en icon}} {{Cite web |url=http://whc.unesco.org/fr/list/98 |title=Parc national Plitvice |publisher=UNESCO |accessdate=28 ianuarie 2011}}</ref>
<ref name="Guide4964">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=49-64}}, Srećko Božičević, « Les lacs inférieurs »</ref>
<ref name="Visiteurs2008">{{fr icon}} {{Cite web |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/fr/index.php |title=Les lacs de Plitvice |site=np-plitvicka-jezera.hr |publisher=Plitvice lakes national park |accessdate=16 februarie 2011}}</ref>
<ref name="Guide2548">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=25-48}}, Srećko Božičević, « Les lacs supérieurs »</ref>
<ref name="Guide6567">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=65-67}}, Ivan Penzar, « Caractéristiques du climat des lacs de Plitvice »</ref>
<ref name="Guide7584">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=75-84}}, Nedeljka Šegulja, « Les végétaux rares et particulièrement intéressants des lacs de Plitvice »</ref>

<ref name="Guide8594">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=85-94}}, Branimir Prpić, « Les forêts du parc national »</ref>
<ref name="Guide95102">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=95-102}}, Milorad Mrakovčić, « Le monde vivant des lacs et alentour »</ref>
<ref name="Guide103110">{{harvnb|Božičević|Penzar|Stilinović|2007|texte=Božičević, Penzar și Stilinović (2007)|p=103-110}}, Ðuro Huber, « Le monde animal particulièrement intéressant des lacs de Plitvice »</ref>
<ref name="MP2359">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=33-35}}, « 2.3.5.9. Subterranean habitats »</ref>
<ref name="MP236">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=35-36}}, « 2.3.6. Plants »</ref>
<ref name="MP2371">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=37-38}}, « 2.3.7.1. Amphibians, reptiles, insectivores, rodents and bats »</ref>

<ref name="MP2372">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=38}}, « 2.3.7.2. Butterflies »</ref>
<ref name="MP2375">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=40-42}}, « 2.3.7.5. Cave fauna »</ref>
<ref name="MP241">{{harvnb|MP|texte=Plan de management (2007)|p=46-48}}, « 2.4.1. Population »</ref>
<ref name="FJP">{{en icon}} {{Cite web |url=http://www.fotojugplitvice.com/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=30&lang=english |title=Foto Jug Plitvice |auteur=Rade Jug |accessdate=28 ianuarie 2011 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
<ref name="Caves">{{en icon}} {{Cite web |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php?option=com_content&task=view&id=22&Itemid=37 |title={{lang|en|Attractions in darkness of the Plitvice lakes}} |first=Srecko |last=Bozicevic |site=np-plitvicka-jezera.hr |publisher=Plitvice lakes national park |accessdate=16 februarie 2011 |archive-date=2010-12-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101228074456/http://www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php?option=com_content&task=view&id=22&Itemid=37 |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="Lepidoptera">{{en icon}} {{Cite web |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php?option=com_content&task=view&id=35&Itemid=50 |title=Lepidoptera and caddis flies of the lakes |auteur=Mladen Kucinic |site=np-plitvicka-jezera.hr |éditeur=Plitvice lakes national park |accessdate=5 februarie 2011 |archive-date=2010-12-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101228075135/http://www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php?option=com_content&task=view&id=35&Itemid=50 |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="IUCN">{{pdf}} {{en icon}} {{Cite web |url=http://whc.unesco.org/archive/advisory_body_evaluation/098.pdf |title=IUCN REVIEW - World Heritage Nomination |accessdate=14 februarie 2011}}</ref>
<ref name="ProtectionTourisme">{{fr icon}} {{Cite web |url=http://www.np-plitvicka-jezera.hr/fr/index.php?option=com_content&view=article&id=52&Itemid=59 |title=La Protection et le Tourisme |site=np-plitvicka-jezera.hr |publisher=Plitvice lakes national park |accessdate=15 février 2011}}</ref>
<ref name="DZZP">{{en icon}} {{Cite web |url=http://www.dzzp.hr/eng/protected-areas/protected-areas-in-croatia/internationally-protected-areas-in-the-republic-of-croatia-256.html |title=Protected areas in Croatia » Internationally protected areas in the Republic of Croatia |site=dzzp.hr |publisher=State Institute for Nature Protection |accessdate=9 aprilie 2011}}</ref>
<ref name="Visiteurs2010">{{hr icon}} {{Cite web |url=http://www.novilist.hr/hr/Vijesti/Gospodarstvo/Plitvicka-jezera-lani-posjetila-981-tisuca-gostiju |title={{lang|hr|Plitvička jezera lani posjetila 981 tisuća gostiju}} |auteur=HINA |site=novilist.hr |accessdate=16 février 2011 |archive-date=2011-09-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110919205517/http://www.novilist.hr/hr/Vijesti/Gospodarstvo/Plitvicka-jezera-lani-posjetila-981-tisuca-gostiju |dead-url=yes }}</ref>
<ref name="Visiteurs2011">{{hr icon}} {{Cite web |url=www.vecernji.hr/vijesti/u-plitvice-se-ulaze-jos-51-milijun-kuna-clanak-361272 |title=U Plitvice se ulaže još 51 milijun kuna |first=Iva|last=Vidović |publisher=Večernji |site=vecernji.hr |accessdate=28 iunie 2012}}</ref>
<ref name="Teffo">{{Cite book |first1=Anne |last1=Teffo |title=Croatie |publisher=Le Guide Vert Michelin |year=2009 |chapter=Parc national des lacs de Plitvice |passage=278-283 |url=http://books.google.fr/books?id=PONnz5k3KSwC&lpg=PA278&pg=PA278#v=onepage&q&f=false }}</ref>}}

== Vezi și ==
* [[Locuri din patrimoniul mondial]]

== Legături externe ==
* [http://www.wikivoyage.org/it/Plitvice Plitvice Tourist information]
* [http://travel.descopera.ro/9341470-Plitvice-o-pledoarie-pentru-natura Plitvice – o pledoarie pentru natură], 26 februarie 2012, Georgiana Fefea, ''Descoperă - Travel'' - [http://www.descopera.ro/travelling/2486718-plitvice-o-pledoarie-pentru-natura]
* [http://www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html PLITVICE, cum ajungem , cat costa, trasee]

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Geografia Croației]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial din Croația]]