Ornella Vanoni
| Ornella Vanoni | |
![]() Ornella Vanoni () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2][3] Milano, Regatul Italiei[4][3] |
| Decedată | (91 de ani)[5][3] Milano, Italia[6] |
| Cauza decesului | cauze naturale[7] (stop cardio-respirator[7]) |
| Căsătorită cu | Lucio Ardenzi[*] (–) |
| Cetățenie | |
| Ocupație | actriță cântăreață artist de înregistrare[*] textier |
| Limbi vorbite | limba italiană |
| Gen muzical | pop muzică ușoară |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Case de discuri | Dischi Ricordi[*] Ariston Records[*] Durium[*] CGD[*] Vanilla[*] Fonit Cetra[*] |
| Premii | Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de mare ofițer[*] |
| Discografie | |
| Listă completă | Ornella Vanoni discography[*] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Ornella Vanoni (n. , Milano, Regatul Italiei – d. , Milano, Italia) a fost o cântăreață și actriță italiană. Supranumită doamna cântecului italian[1][necesită citare], a fost unul dintre artiștii italieni cu cariera cea mai îndelungată. Interpretând 112 de lucrări (albume, discuri și colecții), este considerată printre cei mai mari interpreți ai muzicii ușoare italiane, fiind în același timp și unul din cântăreții cu cel mai mare număr de discuri vândute, în jur de 55 milioane de discuri.[8][9]
În 1964 a câștigat Festivalul cântecului napolitan cu „Tu si na cosa grande”. În anii următori, a participat la diferite ediții ale Festivalului de la Sanremo cu lucrările „Abbracciami forte” (1965), „Io ti darò di più” (1966), „La musica è finita” (1967), „Casa Bianca” (1968) și „Eternità” (1970).
Discografie
[modificare | modificare sursă]Albume
[modificare | modificare sursă]- 1961 - Ornella Vanoni
- 1963 - Le canzoni di Ornella Vanoni
- 1965 - Caldo
- 1966 - Ornella
- 1967 - Ornella Vanoni
- 1968 - Ai miei amici cantautori
- 1969 - Io sì - Ai miei amici cantautori n.2
- 1972 - Un gioco senza età
- 1973 - Ornella Vanoni e altre storie
- 1973 - Dettagli
- 1974 - Quei giorni insieme a te
- 1974 - A un certo punto...
- 1974 - La voglia di sognare
- 1975 - Uomo mio bambino mio
- 1976 - La voglia la pazzia l'incoscienza l'allegria
- 1976 - Amori miei
- 1976 - Più
- 1977 - Io dentro
- 1977 - Io fuori
- 1978 - Vanoni
- 1980 - Ricetta di donna
- 1981 - Duemilatrecentouno parole
- 1983 - Uomini
- 1986 - Ornella &...
- 1987 - O
- 1989 - Il giro del mio mondo
- 1990 - Quante storie
- 1992 - Stella nascente
- 1995 - Sheherazade
- 1997 - Argilla
- 2001 - Un panino una birra e poi...
- 2001 - E poi... la tua bocca da baciare
- 2002 - Sogni proibiti - Ornella e le canzoni di Bacharach
- 2003 - Noi, le donne noi
- 2004 - Ti ricordi? No non mi ricordo
- 2007 - Una bellissima ragazza
- 2008 - Più di me
- 2009 - Più di te
- 2013 - Meticci (Io mi fermo qui)
- 2018 - Un pugno di stelle
- 2021 - Unica
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Ornella Vanoni” (în engleză). Internet Broadway Database. LCCN 2002563812. Wikidata Q31964. Accesat în .
- 1 2 3 „Ornella Vanoni, la chanteuse italienne à la voix de velours, est morte à l'âge de 91 ans” (în franceză). . Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „È morta Ornella Vanoni, la cantante aveva 91 anni” (în italiană). . Accesat în .
- ↑ „È morta Ornella Vanoni, la cantante aveva 91 anni”. Corriere della Sera. Accesat în .
- 1 2 „Ornella Vanoni” (în engleză). New York: New York Post. ISSN 1090-3321. OCLC 50874388. Wikidata Q211374. Accesat în .
- ↑ https://www.ilsussidiario.net/autori/lucia-filardi (). „Ornella Vanoni "Milano oggi è isterica"/ "Manca la cultura, Strehler ne soffrirebbe"” (în italiana).
- ↑ Rizzoli Editore, ed. (). Oggi.
