Orban

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la un armurier maghiar din secolul al XV-lea. Pentru alte sensuri, vedeți Orban (dezambiguizare).
Orban
Date personale
Născutsecolul al XV-lea Modificați la Wikidata
Brașov, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Decedat1453 Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte nenaturală[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer militar[*]
inventator
armurier[*]
founder[*][[founder (worker specialized in metal casting)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Tunul Dardanale, similar cu cel construit de Orban

Orban (n. secolul al XV-lea, Brașov, Regatul Ungariei – d. 1453, Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit), sau uneori Urban, a fost un armurier, originar din Brașov, care a turnat o serie de tunuri de mare calibru pentru sultanul Mahomed al II-lea. Cu aceste tunuri, armata otomană a reușit să distrugă fortificațiile Constantinopolului în timpul asediului din 1453.

Orban și-a oferit la început serviciile împăratului Constantin al XI al Imperiului Bizantin, dar bizantinii nu și-au permis să-i plătească sumele de bani pretinse de armurier și nici nu aveau stocuri de materiale care să le permită să toarne tunuri de mare calibru. Orban a părăsit Constantinopolul și s-a adresat sultanului Mahomed al II-lea, care se pregătea să asedieze orașul. Orban a pretins că arma sa poate demola chiar și „zidurile Babilonului”. Turcii dispuneau de resurse materiale și financiare vaste, iar Orban a construit cel mai mare tun al timpurilor sale timp de trei luni la Adrianopol. Tunul uriaș a fost tractat de opt perechi de boi (60 de boi) la Constantinopol. Orban a mai turnat și alte super-tunuri de calibru mai mic pentru forțele de asediu ale turcilor. [1] Se pare că Orban a murit în timpul asediului capitalei bizantine, când tunul creat de el a explodat.

Tehnologia turnării bombardelor, dezvoltată pentru prima oară de meșterii germani[2][3] pentru armata maghiară, a transformat pentru totdeauna războiul de asediu [4][5]. Orban și echipa sa au fost cel mai probabil uciși în timpul asediului, când unul dintre tunurile lor au explodat, eveniment care nu era neobișnuit în acele timpuri[6]. Orban este descris de un contemporan drept o persoană de „etnie maghiară și un meșter foarte competent”[7]. Există și istorici care consideră că Orban ar fi putut să fie german, dat fiind numărul mare de armurieri germani care serveau în armata maghiară[7]. De asemenea există alți istorici care acreditează ideea că Orban ar fi fost român [8][9]. În sprijinul acestei teorii vine și un cronicar bizantin al vremii, Laonic Chalcocondil, care susține că Orban nu ar fi ungur, ci "dac"[10][11].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Runciman 1990, pp. 77–78.
  2. ^ Brett D. Steele & Tamera Dorland, The heirs of Archimedes: science and the art of war through the Age of Enlightenment, The MIT Press, 2005, p.128
  3. ^ Roger Crowley în In Our Time: Constantinople Siege & Fall, broadcast 2006
  4. ^ Schmidtchen 1977a, pp. 153–157.
  5. ^ Schmidtchen 1977b, p. 226.
  6. ^ Schmidtchen 1977b, p. 237, Fn. 121.
  7. ^ a b Brett D. Steele & Tamera Dorland, The heirs of Archimedes: science and the art of war through the Age of Enlightenment, The MIT Press, 2005, p.128 [1]
  8. ^ Cox, Samuel Sullivan (). Diversions of a Diplomat in Turkey - Samuel Sullivan Cox. Accesat în . 
  9. ^ Grumeza, Ion (). The Roots of Balkanization: Eastern Europe C.E. 500–1500 – Ion Grumeza. ISBN 9780761851349. Accesat în . 
  10. ^ Devries, Kelly (). Guns and Men in Medieval Europe, 1200-1500: Studies in Military History and ... – Kelly DeVries. ISBN 9780860788867. Accesat în . 
  11. ^ Philippides, Marios; Hanak, Walter K. (). The Siege and the Fall of Constantinople in 1453: Historiography, Topography ... – Marios Philippides, Walter K. Hanak. ISBN 9781409410645. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arrigo Petacco, L'ultima crociata. Quando gli ottomani arrivarono alle porte dell'Europa, Mondadori, 2007.
  • Nicolle, David (), Constantinople 1453: The End of Byzantium, Osprey Publishing, p. 13, ISBN 1-84176-091-9 
  • Runciman, Steven (), The Fall of Constantinople: 1453, London: Cambridge University Press, pp. 77–78, ISBN 9780521398329 
  • Schmidtchen, Volker (), „Riesengeschütze des 15. Jahrhunderts. Technische Höchstleistungen ihrer Zeit”, Technikgeschichte, 44 (2): 153–173 
  • Schmidtchen, Volker (), „Riesengeschütze des 15. Jahrhunderts. Technische Höchstleistungen ihrer Zeit”, Technikgeschichte, 44 (3): 213–237 
  • Crowley, Roger (), In Our Time: Constantinople Siege and Fall 
  • Sergio Masini, Le battaglie che cambiarono il mondo, Mondadori, 2001. ISBN: 9788804495.
  • Laonikos Chalkokondyles Historiae Demonstrationes, 1453.