Sari la conținut

Nicușor Eșanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicușor Eșanu
Date personale
Născut (70 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecaiacist[*]
canoist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Înălțime185 cm  Modificați la Wikidata
Sportcaiac-canoe  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1980
Jocurile Olimpice de vară din 1976  Modificați la Wikidata
Medalii
Jocurile Olimpice
Argint Moscova 1980 K-4 1000 m
Campionate Mondiale
Argint Belgrad 1975 K-1 4x500 m
Argint Belgrad 1975 K-4 10 000 m
Argint Belgrad 1978 K-2 500 m
Argint Belgrad 1978 K-4 1000 m
Bronz Belgrad 1978 K-2 10 000 m
Aur Duisburg 1979 K-2 10 000 m
Bronz Nottingham 1981 K-2 10 000 m

Nicușor Eșanu (n. , București, România) este un caiacist român, laureat cu argint la Moscova 1980. A cucerit titlul de campion mondial în proba de caiac dublu 10.000 metri în tandem cu Ion Bîrlădeanu. Primul său titlu de campion național a fost cucerit în anul 1972 la proba de juniori 4x500m împreună cu Florin Nițescu, Teofil Manea și Constantin Badea. A fost antrenat la clubul Olimpia București de Nădășan Traian și de Dordea Pascu iar la clubul Steaua de Nicolae Navasart.

A fost unul dintre kaiacistii de valoare ai clubului Steaua București. A participat la șase ediții ale campionatelor mondiale,  cucerind titlul de campion mondial la Duisburg, in 1979, la K2 – 10 000 m. A mai cucerit patru medalii mondiale de argint si doua de bronz.

Dupa retragerea din activitatea competițională a devenit antrenor la clubul unde a activat și ca sportiv.

În 1988 i-a fost acordat titlul de Maestru Emerit al Sportului, iar in 1996 cel de Antrenor Emerit.

  • Medalia „Meritul Sportiv” clasa I (18 august 1976) „pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile olimpice de vară de la Montreal – 1976, precum și pentru contribuția adusă la dezvoltarea activității sportive și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional”[2]
  • Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a (15 aprilie 1981) „pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile olimpice de vară de la Moscova – 1980, precum și pentru contribuția adusă la dezvoltarea activității sportive și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional”[3]
  1. ^ a b Olympedia 
  2. ^ Decretul prezidențial nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și activiști din domeniul educației fizice și sportului, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XII, nr. 79, Partea I, miercuri 25 august 1976, p. 3.
  3. ^ Decretul prezidențial nr. 74 din 15 aprilie 1981 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și tehnicieni din domeniul educației fizice și sportului, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XVII, nr. 31, Partea I, joi 30 aprilie 1981, p. 2.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]