National Hockey League

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cupa Stanley

Liga Națională de Hochei sau LNH (en. : National Hockey League - NHL) este o asociație sportivă profesionistă nord-americană care regrupează francizele hocheiului pe gheață din Canada și Statele Unite ale Americii. Nivelul de joc al acestei ligi este adesea considerat printre cele mai bune din lume. Jucătorii care o compun au fost mult timp, în mare majoritate, de origine canadiană, apoi nord-americană. O dată cu trecerea timpului, alte naționalități de jucători s-au adăugat listei și, chiar dacă cei mai mulți rămân canadienii, mai multe țări sunt reprezentate. NHL se desfășoară în fiecare an între septembrie și iunie pe parcursul a două faze distincte: sezonul regulat în cursul căruia, fiecare echipă joacă cu fiecare și faza eliminatorie care se desfășoară între cele mai bune formații din prima fază. O întâlnire între două echipe, în faza eliminatorie, se dispută pe parcursul mai multor meciuri, iar câștigătoarea finalei primește Cupa Stanley, cel mai vechi trofeu de sport profesionist din America de Nord.[1]

Liga națională de hochei a fost creată la 26 noiembrie 1917 după o întâlnire a Asociației naționale de hochei la hotelul Windsor din Montreal. Proprietarii echipelor Montreal Canadiens, Montreal Wanderers, Ottawa Senators, Québec Bulldogs și Toronto Arenas au decis crearea unei noi ligi excluzându-l pe Edward J. Livingston, proprietarul echipei Toronto Blueshirts. În primii 25 de ani, NHL a avut un număr variabil de echipe ajungând până la 10 echipe între anii 1926 și 1931. Marea criză economică din 1929 a slăbit finanțele francizelor din NHL care s-au închis una după alta. În cele din urmă, în 1942, nu au rămas decât șase echipe (Montreal Canadiens (10), Detroit Red Wings (5),Toronto Maple Leafs (9), Chicago Black Hawks (1), Boston Bruins și New York Rangers) care și-au disputat Cupa Stanley pentru următoarele 25 de sezoane (în paranteză este trecut numărul titlurilor câștigate în cei 25 de ani). Din 1967, NHL s-a extins continuu, iar din sezonul 2000-2001, 30 de francize sunt prezente, 7 din Canada și 23 din Statele Unite.

Structură[modificare | modificare sursă]

Liga națională de hochei (de aici înainte denumită NHL) este o asociație sportivă profesionistă nord-americană ce reunește francizele de hochei pe gheață din America de Nord. NHL organizează o competiție anuală de hochei pe gheață între diferitele sale francize care au ajuns la un număr de 30 începând cu sezonul 2000-2001. Competiția se desfășoară în două părți: un sezon regulat din octombrie până în aprilie, urmat de faze eliminatorii, între aprilie și iunie.

Cele 30 de francize sunt împărțite în două conferințe, Conferința de Est, care include 16 echipe, și Conferința de Vest, care include 14 echipe. În cadrul conferințelor, echipele sunt din nou împărțite în două divzii, diviziile Atlantic și Metropolitan, în Est, și Pacific și Centrală, în Vest.

Repartizarea francizelor în NHL
Conferința de Vest Conferința de Est
Divizia Pacific Divizia Centrală Divizia Atlantic Divizia Metropolitană
Anaheim Ducks Chicago Blackhawks Boston Bruins Carolina Hurricanes
Calgary Flames Colorado Avalanche Buffalo Sabres Columbus Blue Jackets
Edmonton Oilers Dallas Stars Detroit Red Wings New Jersey Devils
Los Angeles Kings Minnesota Wild Florida Panthers New York Islanders
Arizona Coyotes Nashville Predators Montréal Canadiens New York Rangers
San Jose Sharks St. Louis Blues Ottawa Senators Philadelphia Flyers
Vancouver Canucks Winnipeg Jets Tampa Bay Lightning Pittsburgh Penguins
Toronto Maple Leafs Washington Capitals

Fiecare echipă joacă 82 de meciuri în sezonul regulat, 41 de meciuri pe teren propriu și 41 de meciuri în deplasare, după cum urmează:

  • 4 sau 5 meciuri împotriva fiecărei echipe din aceeași divizie,
  • 3 meciuri împotriva fiecărei echipe din cealaltă divizie din aceeași conferință
  • 2 meciuri împotriva fiecărei echipe din cealaltă conferință[2]

Se acordă două puncte pentru o victorie, un punct pentru înfrângere în prelungiri sau la loviturile de departajare și nici un punct pentru înfrângere în timpul regulamentar (înainte de prelungiri). La sfârșitul sezonului regulat, echipa care termină pe primul loc în divizie este declarată campioana diviziei, iar echipa care are cel mai mare număr de puncte din întreaga ligă, primește Trofeul Președinților. Din 2014, primele trei locuri din fiecare divizie se califică automat pentru faza eliminatorie. Pentru celelalte patru locuri se acordă wild cards (câte două în fiecare conferință), echipelor cu cel mai mare punctaj după cele șase deja calificate.

În faza eliminatorie (care se joacă pentru început între echipele din aceeași conferință), echipele dispută serii de meciuri pentru a accede în turul următor, după sistemul cel mai bun din șapte meciuri: prima echipă care câștigă patru meciuri se califică, dar nu se joacă mai mult de șapte meciuri. Pentru primul tur al fazei eliminatorii, numit sferturi de finală pe conferință, campioana diviziei cu cele mai multe puncte joacă împotriva echipei care a primit wild card cu cel mai mic punctaj din conferință, iar cealaltă campioană de divizie joacă împotriva echipei care a primit wild card cu cel mai mare punctaj. Echipele de pe locurile doi și trei se înfruntă între ele. În turul al doilea, echipa cu cel mai mare punctaj rămasă în competiție joacă împotriva echipei cu cel mai mic punctaj, iar cea de a doua semifinală din conferință se joacă între echipele rămase. Învingătoarele din turul al doilea al fazei eliminatorii joacă finala pe conferință, iar câștigătoarele celor două finale și dispută Cupa Stanley.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Anii de început[modificare | modificare sursă]

Liga Națională de Hochei a fost înființată în 1917 ca succesor al Asociației Naționale de Hochei (ANH). Fondată de Ambrose O'Brien în 1909, ANH și-a disputat primul sezon în 1910 cu șapte echipe din Ontario și Quebec și a fost una din primele ligi majore în hocheiul profesionist. În timpul celui de-al optulea sezon, o serie de dispute cu proprietarul celor de la Toronto Blueshirts, Eddie Livingstone, i-a făcut pe proprietarii celorlalte echipe, Montreal Canadiens, Montreal Wanderers, Ottawa Senators și Quebec Bulldogs să se întâlnească la Hotelul Windsor din Montreal pentru a discuta despre viitorul ligii. Întrucât regulamentul NHA nu le permitea să îl elimine pe Linvingstone, cele patru echipe au votat în schimb suspendarea NHA, iar pe 26 noiembrie 1917, au format Liga Națională de Hochei. Frank Calder a fost ales președinte, rămânând în funcție până la moartea sa în 1943.

Primul sezon din NHL este cel din 1917-1918, an în care Toronto Arenas, echipa nou creată câștigă prima Cupă Stanley din istoria NHL. Sezonul este împărțit în două părți, Montreal Canadiens câștigând prima parte, în timp ce Toronto Arenas a câștigat partea a doua. Totuși, sezonul a fost destul de rocambolesc: după câteva meciuri, patinoarul celor de la Wanderers a fost distrus într-un incendiu ducând astfel la dispariția echipei. Bulldogs nu au putut lua startul sezonului. În finala NHL, Toronto a câștigat cu 10 la 7 și a acces în finala Cupei Stanley, unde Arenas a întâlnit și învins pe cei de la Vancouver Millionaires din liga concurentă, Asociația de hochei a Coastei Pacificului.

Chiar dacă debutul ligii este unul dificil, din punct de vedere financiar, echipele din NHL sunt performante pe gheață obținând 8 victorii în Cupa Stanley în primele nouă sezoane. În anul 1919, după 5 meciuri, scorul era 2-2, unul din meciuri încheindu-se la egalitate. A șasea întâlnire era prevăzută pentru 1 aprilie 1919, dar pandemia de gripă spaniolă a dus la anularea meciului întrucât mai mulți jucători se îmbolnăviseră. Patru zile mai târziu, unul din jucătorii celor de la Canadiens, Joe Hall, a decedat. A fost prima dată în istoria NHL când Cupa Stanely nu a fost acordată.[3]

În mod ironic, mai multe idei de-ale lui Livingstone au fost adoptate atunci când aceste nu mai făcea parte din rândul președinților ligii, un exemplu fiind acela al împărțirii sezonului în două părți. Mai târziu, George Kendall, președintele celor de la Montreal Canadiens, a declarat că fără Linvingstone NHL nu ar fi fost niciodată o ligă adevărată.

În 1924, NHL începe să se extindă în Statele Unite, o dată cu crearea celor de la Boston Bruins[4] prima franciză americană, apoi a doua și a treia în 1925, prin Pittsburgh Pirates și New York Americans încheind în cele din urmă cu Detroit Cougars (Detroit Red Wings în prezent) și Chicago Black Hawks. În acest timp, doar două echipe canadiene noi s-au alăturat NHL, Montreal Maroons și Hamilton Tigres (ambele dispărute). Cei de la Maroons au fost creați pentru a oferi publicului anglofon din Montreal o echipă pe care să o susțină, dar și pentru a crea o rivalitate cu Montréal Canadiens.

Echipe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]