Sari la conținut

Natalia Leonida

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Natalia Leonida
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Vaslui, Vaslui, România Modificați la Wikidata
Decedată1948 (69 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Frați și suroriElisa Leonida Zamfirescu
Dimitrie Leonida
Adela Leonida-Paul
Gheorghe Leonida Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprofesoară universitară[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ” ()
Ordinul Meritul Cultural ()
Ordinul Coroana României ()  Modificați la Wikidata

Natalia Leonida (n. 25 iulie 1878, Vaslui – d. 1948, București) a fost o pedagogă română.[1]

Natalia Leonida s-a născut la Vaslui, fiind fiica ofițerului Atanase Leonida și a Matildei Leonida (născută Gill). Provenind dintr-o familie influentă din clasa de mijloc, ea a fost unul dintre cei 11 copii ai familiei. Printre frații și surorile ei a fost și o pionieră a ingineriei feminine, Elisa Leonida Zamfirescu și, de asemenea, inginerul Dimitrie Leonida.[2]

Studiile universitare le-a făcut în Franța, fiind licențiată a Facultății de Litere de la Sorbona (1901), apoi a obținut și licența în filologie modernă la Universitatea București (1904).

Începe cariera didactică ca profesoară de limba franceză la Liceul „Frații Buzești” din Craiova, după care la 1 noiembrie 1927, Ministerul Instrucțiunii o numește prin Decretul nr. 3119/1927, directoare a Liceului de fete Regina Maria din București, liceu desființat în 1948.[3]

Datorită Nataliei Leonida, ajutată și de frații săi, liceul avea o dotare de excepție. Astfel, Dimitrie Leonida și Gheorghe Leonida au participat la organizarea și dotarea laboratoarelor de fizică și geografie.

Fiind o pianistă talentată, Natalia a ajutat-o pe sora ei, Adela Leonida-Paul, la transcrierea în Braille, în premieră în România, a numeroase partituri muzicale și a operelor din literatura română și universală.

În anul 1948, anul morții creatoarei sale, liceul a fost desființat de regimul comunist. În prezent, în clădirea fostului liceu de pe strada Traian Vuia nr. 6, se află Facultatea de Farmacie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.[4]

Realizările din timpul directoratului său i-au adus mai multe distincții:

  1. ^ a b Marcu 2017.
  2. ^ Zorzor, Corina (). „Chipul românesc al lui Iisus din Rio de Janeiro”. Adevarul. Accesat în . 
  3. ^ „O familie model – familia Leonida (2) – Crainou”. www.crainou.ro. 
  4. ^ „Asociatia Generala a Inginerilor din Romania”. www.agir.ro. 
  • Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. București: Editura Meronia. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]