Sari la conținut

Mărcușa, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mărcușa
Kézdimárkosfalva
—  sat  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Mărcușa se află în România
Mărcușa
Mărcușa
Mărcușa (România)
Localizarea satului pe harta României
Mărcușa se află în Județul Covasna
Mărcușa
Mărcușa
Mărcușa (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: 45°54′56″N 26°3′26″E ({{PAGENAME}}) / 45.91556°N 26.05722°E

Țară România
Județ Covasna
Comună Catalina

SIRUTA64185
Atestare documentară1497[1]

Altitudine[3]540 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total601 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527068
Prefix telefonic+40 x67 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Mărcușa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Mărcușa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Mărcușa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mărcușa, Covasna

Mărcușa (maghiară Kézdimárkosfalva) este un sat în comuna Catalina din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.

Localitatea Mărcușa este situată pe malul stâng al râului Cernat, la o altitudine de 540 m. pe Drumul Județean 121F, Catalina-Cernat.

Scurt istoric

[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul satului se semnalează o așezare în cerc, aparținând probabil neoliticului, ce conținea greutăți conice de lut ars. În apropiere de localitate s-a mai descoperit o așezare cu ceramică pictată, considerată a fi specifică perioadei Cucuteni-Ariușd și ceramică aparținând culturii Scheneckenberg. Prima epocă a fierului, este semnalată prin descoperirea unor fragmente dintr-o urnă, într-o gradină din sat. Pe locul numit "Râpa Mică", s-a găsit o zăbală din fier, ce se presupune a aparține evului mediu timpuriu. Tot pe teritoriul acestui sat au mai fost descoperite două topoare de piatră cu muchia ascuțită, un topor de trahit cu muchie dreaptă și un tezaur compus din 175 monede romane imperiale și republicane, din argint. Prima atestare documentară datează din anul 1497.

Activitatățile principale ale localnicilor sunt: agricultura (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr, cerealelor), creșterea animalelor și comerțul.

Personalități locale

[modificare | modificare sursă]
  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR, București 1975
  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Google Earth