Cernat, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cernat
Csernáton
—  Sat  —
Casa Domokos
Casa Domokos
Cernat se află în România
Cernat
Cernat
Cernat (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°57′01″N 26°02′07″E / 45.95028°N 26.03528°E / 45.95028; 26.0352845°57′01″N 26°02′07″E / 45.95028°N 26.03528°E / 45.95028; 26.03528

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Coa Romania County Kovászna.svg Covasna
Comună Cernat

SIRUTA 64201
Atestare documentară 1332[1]

Altitudine 565 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 3.295 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 527070
Prefix telefonic +40 x67 [2]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Cernat pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Cernat pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Cernat (în maghiară Csernáton) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele estice ale Munților Bodoc.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cernat este situată în partea de vest a bazinului Tărgu Secuiesc, pe cursul superior al râului Cernat, la o altitudine de 565 m. pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Onești.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1332. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, demonstrează însă existența omului aici încă mult înainte, astfel, în locul unde se află biserica reformată, s-a constatat o stațiune cu strat conținând ceramică pictată de caracter Ariușd-Cucuteni, ceramică decorată cu sfoară aparținând culturii Coțofeni și un strat de cultură dacică din a doua epocă a fierului. Pe dealul "Vârful cu mesteceni" s-au descoperit două topoare de piatră din neolitic, o secure de bronz și fragmente ceramice din epoca bronzului. Pe teritoriul satului s-au mai gasit un fragment dintr-un vas lustruit și o cană ce ar putea aparține epocii medievale. Cu prilejul săpăturilor făcute în anul 1961, în locul numit "Dealul de aur", s-a indentificat o așezare Starcevo-Criș. În locul numit "Pământul lui Róbert", s-a găsit o așezate antică din mai multe perioade (Ariușd-Cucuteni, Monteoru și Noua), conținând fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI - XII, iar în locul numit "Grădina Sfântă" au fost găsite urmele unei biserici romanice din secolul al XIII-lea. Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV.

Date economice[modificare | modificare sursă]

Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole.

Instituții culturale[modificare | modificare sursă]

Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini agricole prcum și una de sobe din fontă[3].

Monumente[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 485
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Muzeul Național Secuiesc
  4. ^ A brassói Pop család alsócsernátoni munkái