Sari la conținut

Muzică disco

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Disco
Origini stilisticeFunk[1]soul styles[2]
Psychedelic[3][4][5]Latino (în special salsa)[6][7]
Pop rock
Secondary: Afro-Cuban music (furthest Soca)[8]muzică clasicăgospel[9]Swing[8]Blues[9]
Origini culturaleLate 1960s – early 1970s; United States
Instrumente tipiceclapebateriesintetizator de ritmsintetizatorvioarăchitară electricăchitară basPianpercuție
Forme derivateAfro-funkyHi-NRGHousePost-discoHip-hopNew waveGarageNu-discoRave cultureSynthpop
Subgenuri
Italo discoEurodiscoSpace discoDisco poloNu-Disco
Genuri de fuziune
Disco-punkDisco houseManila Sound
Scene regionale
SUA: New YorkPhiladelphiaAtlantaMiamiLos Angeles
Alte subiecte
DiscothèqueClub de noapte
Disco ball

Muzica disco (de la discothèque, en./fr.discotecă”) este un gen muzical de divertisment apărut în anii 1970 în Europa și America de Nord. El provine din genul funk și cuprinde un repertoriu exclusiv destinat dansului.

Caracterizare

[modificare | modificare sursă]

Piesele disco sunt de regulă scrise în măsura de patru pătrimi, în interiorul căreia toți timpii sunt accentuați puternic. În vreme ce evoluția instrumentală este spectaculoasă și adeseori de virtuozitate (de altfel, există numeroase piese disco instrumentale), rolul vocii este unul secund, discursiv sau doar ritmic. Este frecvent întâlnită practica de a prelua piese din orice alt gen (sau chiar din repertoriul cult) și a le orchestra în stil disco.

La finalul anilor șaptezeci, voga disco a dat naștere unui subgen muzicalfilmul disco, ale cărui scenarii sunt pretexte pentru a prezenta imaginarul discotecii (jocuri de lumini multicolore, coregrafii impresionante) și muzica ei. Cea mai reprezentativă peliculă disco a fost Febra de sâmbătă seara (en. „Saturday Night Fever”, 1977), în regia lui John Badham. Original disco a inceput ca fiind diferite parti din cantece R&B (Rhythm&Blues) redate.

Printre cei mai cunoscuți artiști de muzică disco de numără Donna Summer, Grace Jones, Gloria Gaynor, Giorgio Moroder, Boney M., Earth, Wind & Fire, Bee Gees, Chaka Khan, Chic, KC and the Sunshine Band, Thelma Houston, Sister Sledge, The Trammps, Village People, și Michael Jackson.[10][11][12]

Grace Jones în 2007
  1. ^ (2003) A history of rock music 1951–2000, ISBN 978-0-595-29565-4, p.152: "Funk music opened the doors to the disco subculture"
  2. ^ (2003) Out of the Revolution, ISBN 978-0-7391-0547-4, p.398 :"
  3. ^ (2000) Last Night a DJ Saved My Life, ISBN 978-0-8021-3688-6, p.127: "Its [disco] music grew as much out of the psychedelic experiments ... as from ... Philadelphia orchestrations"
  4. ^ (2008) The Pirate's Dilemma: How Youth Culture is Reinventing Capitalism, ISBN 978-1-4165-3218-7, p.140: "Disco, which emerged from the psychedelic haze of flower power infused with R&B and social progress that was being cooked up at the Loft ..."
  5. ^ Disco Double Take Arhivat în , la Wayback Machine. by The Village Voice: "And the scene's combination of overwhelming sound, trippy lighting, and hallucinogens was indebted to the late-60s psychedelic culture." Retrieved on 29 noiembrie 2008
  6. ^ Disco: Encyclopedia II - Disco - Origins. Experiencefestival.com. Retrieved on 29 noiembrie 2008
  7. ^ (2001) American Studies in a Moment of Danger, ISBN 978-0-8166-3948-9, p.145: "It has become general knowledge by now that the fusion of Latin rhythms, Anglo-Caribbean instrumentation, North American black "soul" vocals, and Euro-American melodies gave rise to the disco music"
  8. ^ a b (2003) The Drummer's Bible: How to Play Every Drum Style from Afro-Cuban to Zydeco, ISBN 978-1-884365-32-4, p.67: "Disco incorporates stylistic elements of Rock, Funk and the Motown sound while also drawing from Swing, Soca, Merengue and Afro-Cuban styles"
  9. ^ a b (2006) A Change is Gonna Come: Music, Race & the Soul of America, ISBN 978-0-472-03147-4, p.207: "A looser, explicitly polyrhythmic attack pushes the blues, gospel, and soul heritage into apparently endless cycle where there is no beginning or end, just an ever-present "now"."
  10. ^ „Readers' Poll: The Best Disco Songs of All Time”. Rolling Stone. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „The Legacy of Giorgio Moroder, the "Father of Disco". Blisspop. 
  12. ^ „Michael Jackson: Disco Era”. Black Music Scholar (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de disco