Muzeul Satului Vrâncean
 | Se lucrează la această pagină sau secțiune, dar oricine e binevenit să ajute! Ultima modificare a făcut-o Strainu (Contribuții • Jurnal) acum 15 zile. |
| Muzeul Satului Vrâncean | |
 | |
| Înființat |  |
|---|---|
| Locația | Pe DJ Focșani - Petrești - Vânători |
| Monument istoric | |
| Adresa | Pe DJ Focșani - Petrești - Vânători |
| Clasificare | |
| Cod LMI | VN-II-s-B-06551 |
Modifică date / text  | |
Muzeul Satului Vrâncean este un muzeu etnografic aflat în satul Petrești, la câțiva kilometri de municipiul Focșani. Denumirea oficială este Secția de etnografie Petrești, fiind o secție a Muzeului Vrancei.[1]
Secția fost deschisă în 1977, având la inaugurare 73 de construcții grupate în 32 de complexe și un total de peste 6.000 de exponate etnografice. Muzeul este are două sectoare, unul pentru instalațiile tehnice țărănești și unul pentru gospodării și construcții de interes public.[2]
Situl este declarat monument istoric de importanță locală, având cod LMI VN-II-s-B-06551.[3]
Imobile[modificare | modificare sursă]
Moara Reghiu[modificare | modificare sursă]
 | Moara Reghiu Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1817 Localitatea de origine: Răiuți |
Moara cu Titirez Răchitașu[modificare | modificare sursă]
 | Moara cu Titirez Răchitașu Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1930 Localitatea de origine: Răchitașu |
Dârsta din Nistorești[modificare | modificare sursă]
 | Dârsta din Nistorești Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Nistorești |
Dârsta este construită din piatră și bârne. Acoperișul în două ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Instalația are 5 m lungime, 4,8 m lățime, 24 mp suprafață. Dârsta este prevăzută cu două nivele: camera de păruială și camera de îngroșat. În exterior se află vâltorile. Dârsta este dispusă cu roata către scocul pe unde vine apa (cu fața la albia râului). Intrarea în pod, acolo unde se află valul de păruială se face direct din drum. Are două încăperi. În una are loc păruiala, iar în cealaltă se află cuptorul de uscat. Valul pentru păruială este mânat de forța umană. Valul mare este mânat de o roată mare cu cupe, în interiorul lui punându-se cergile la uscat. Tot aici, în încăpere cu valul mare se află și cuptorul. Dârsta are și două vâltori (hultori). La vâltori apa vine pe scoc, iar în fața vâltorilor e un pod care îl ajută pe dârstar să treacă apa, dar și să pună cergile în vâltori. Cergile și procovițele care nu au fost duse la păruială, se duc la val, într-o odaie închisă unde se află un mecanism sub formă de cilindru, cu baza de forma unui cerc cu diametrul de 2,20 m. Pe suprafața laterală are 18 laturi însumând 3,5 m l. Pe partea interioară a fiecărui leț sunt 34 de cuie de lemn. În cameră se află un cuptor cu dimensiunile: L = 3,5 m; l = 1,10 m; h =1,20 m. Se face foc în cuptor. Se introduc 8 cergi în val și începe rotirea valului. Din cauza căldurii apa se evaporă. În acest mediu de abur se lasă cergile 2-4 ore. Aici cergile și procovițele se îngroașă. Valul de păruială în care se introduc numai cergile, este de forma unui cilindru orizontal alcătuit din 8 lețuri, așezat pe un cadru de bârne, mânuit de o roată cu cupe. Sub câte o cergă, cilindrul se învârtește, cergile vin una câte una în contact cu leasa care o scarmănă. Operația durează 2 ore.[6]
Piua Nistorești[modificare | modificare sursă]
 | Piua Nistorești Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1906 Localitatea de origine: Nistorești |
Piua este o construcție din piatră și lemn ( l = 5,30 m; l = 4,00 m), pereții din piatră iar acoperișul și instalația propriu-zisă din lemn. Acoperișul în două ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește și este despărțit de tavan, de încăperea în care se află instalația propriu-zisă. În interiorul încăperii se află teica (găvanele) cu chilugii (maie, ciocane), soba cu ceaunul precum și locul de dormit a piuarului.[7]
Complex Moara și Piua Spulber[modificare | modificare sursă]
 | Complex Moara și Piua Spulber Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Spulber |
Construcție cu două nivele (camera pivei și camera morii la subsol, iar în pod la nivelul solului se află coșul morii). Construcția este din piatră și bârne. Instalația are 8,7 m pe 4 m, cu o suprafață totală de 26,80 m². Principiul de funcționare al pivei este următorul: roata cu cupe având aducțiune superioară antrenează grindeiul pe care sunt montate mâinile (fofezele, penele) în angrenaj alternativ cu labele chilugilor așezați vertical și puțin înclinați, doi câte doi într-o teică. Chilugii cad pe țesătură umezită de apa caldă care vine prin șipot de la ceaun. Țesătura se așează funie (sucită) sau piele (suprapusă în lungime) ca să se îngusteze și scurteze.[8]
Joagăr Tulnici[modificare | modificare sursă]
 | Joagăr Tulnici Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Tulnici |
Moara Andreiașu[modificare | modificare sursă]
 | Moara Andreiașu Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1930 Localitatea de origine: Andreiașu |
Moara Bolotești[modificare | modificare sursă]
 | Moara Bolotești Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Bolotești |
Casa Vrâncioaia[modificare | modificare sursă]
 | Casa Vrâncioaia Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Vrâncioaia |
Casa este ridicată pe temelie de piatră luată de pe prundul apelor. Pereții sunt din bârne lipite cu lut, încheiate la capete în tehnica blockbau. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Încăperile au lut pe jos. Casa are prispă liberă mărginită de stâlpi sculptați.[12]
Casa Tulnici[modificare | modificare sursă]
 | Casa Tulnici Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Tulnici |
Casă este ridicată pe temelie de piatră luată de pe prundul apelor. Pereții sunt din bârne lipite cu lut. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. În față are un târnaț închis cu scânduri simple. Stâlpii nu au ornamente.[13]
Casa Vizantea-Livezi[modificare | modificare sursă]
 | Casa Vizantea-Livezi Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1850 Localitatea de origine: Vizantea-Livezi |
Casa este construită pe temelie din piatră, cu pereți din nuiele de stejar și lețuri lipite cu lut, acoperiș în patru ape cu învelitoare din șindrilă. Planimetric, casa se compune din tindă, camera de toate zilele și camera curată. Prispa este închisă, iar stâlpii care o mărginesc sunt foarte frumos sculptați.[14]
Casa Năruja[modificare | modificare sursă]
 | Casa Năruja Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1889-1900 Localitatea de origine: Năruja |
Casă ridicată pe temelie de piatră luată de pe prundul apelor. Pereții sunt din bârne de fag lipite cu lut. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Târnațul este închis, iar stâlpii care îl mărginesc sunt sculptați. În partea dreaptă casa este prevăzută cu foișor. Din punct de vedere planimetric, casa se compune din tindă, cameră de toate zilele și camera curată.[15]
Casa Bârsești[modificare | modificare sursă]
 | Casa Bârsești Pagina muzeului Datare: 1865 Localitatea de origine: Bârsești |
Școala Nereju[modificare | modificare sursă]
 | Școala Nereju Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Nereju |
Construcție cu trei încăperi și prispă; bârne din brad; acoperiș în patru ape; învelitoare din șindrilă. Construcția este ridicată pe temelie de piatră. Pereții sunt din bârne lipite cu lut și acoperișul din șindrilă. Planul școlii este format din tindă, sală de lecții și o cameră mai mică care ține loc de cancelarie. Prispa este închisă.[16]
Casa Nereju[modificare | modificare sursă]
 | Casa Nereju Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Nereju |
Casa Vidra[modificare | modificare sursă]
 | Casa Vidra Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Vidra |
Casa Fetig[modificare | modificare sursă]
 | Casa Fetig Pagina muzeului • ETNOMON Datare: secolul al XIX-lea Localitatea de origine: Fetig |
Casa este ridicată pe temelie înaltă din piatră. Pereții sunt din bârne lipite, iar acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Planimetric casa se compune din tindă, cameră de toate zilele și cămară. Încăperile au lut pe jos.[19]
Casa Dumbrăveni[modificare | modificare sursă]
 | Casa Dumbrăveni Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Dumbrăveni |
Crama Dumbrăveni[modificare | modificare sursă]
 | Crama Dumbrăveni Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Dumbrăveni |
Crama este construită pe temelie de piatră, cu pereții din bârne încheiate la capete olește, cu acoperiș în patru ape cu învelitoare din șindrilă. Construcția are o singură încăpere ce adăpostește inventarul vitivinicol.[21]
Primăria Năruja[modificare | modificare sursă]
 | Primăria Năruja Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Năruja |
Construcție ridicată pe temelie din piatră cu pereți din paiantă pe schelet din lemn, din nuiele lipite cu pământ. Casa are prispă închisă iar la mijloc are foișor. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă.[22]
Casa Călimănești[modificare | modificare sursă]
 | Casa Călimănești Pagina muzeului • ETNOMON |
Un tip de casă mai puțin zveltă, construită pe temelie de piatră, pe tălpi de lemn, cu pereții din vălătuci de lut. Acoperișul în patru ape ar fi trebuit să fie din stuf, dar din cauza umidității excesive are învelitoare din șindrilă, bătută în forma solzilor de pește. Planul casei este compus din tindă mediană și două camere. Prispa este liberă, iar stâlpii care o mărginesc sunt înconjurați de traforaj.[23]
Casa Biliești[modificare | modificare sursă]
 | Casa Biliești Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Biliești |
Casa Vulturu[modificare | modificare sursă]
 | Casa Vulturu Pagina muzeului • ETNOMON |
Casa este construită în furci, cu pereții din lut prins în șipci. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă, bătută în forma solzilor de pește. Planul casei este format din tindă, camera curată, cămară și chiler. Casa are târnaț pe trei părți. Încăperile au lut pe jos.[25]
Casa Tătăranu[modificare | modificare sursă]
 | Casa Tătăranu Pagina muzeului • ETNOMON |
Casa Răcoasa[modificare | modificare sursă]
 | Casa Răcoasa Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1851 |
Casa este ridicată pe temelie de piatră. Pereții sunt din bârne lipite cu lut, iar acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă. Din punct de vedere planimetric, casa se compune din tindă mediană, cameră de toate zilele, camera curată și chiler (încăperea de pe latura lungă din spatele casei, sub prelungirea acoperișului).[27]
Casa Câmpuri[modificare | modificare sursă]
 | Casa Câmpuri Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1825 |
Casă cu cămară, tindă și prispă; temelie din piatră de râu; bârne de brad; acoperiș în patru ape; învelitoare din șindrilă. casă ridicată pe temelie din piatră, cu pereți din bârne lipite cu lut. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Casa se compune din tindă și cameră de toate zilele. Spațiul tindei este luat din suprafața casei, încăperea de locuit apărând ca o odaie asimetrică cu cot. Prispa din fața casei este închisă.[28]
Casa Soveja[modificare | modificare sursă]
 | Casa Soveja Pagina muzeului • ETNOMON Datare: 1910 Localitatea de origine: Soveja |
Construcția este așezată pe temelie înaltă de piatră. Pereții sunt din bârne lipite cu lut, iar acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă. Târnațul care se prelungește la un capăt este închis cu gărduț din scândură traforată. Casa se compune din două camere: casa de locuit folosită ca bucătărie și camera curată sau salonul. Intrarea în cele două încăperi se face de pe prispă , intrările fiind separate.[29]
Casa Chiojdeni[modificare | modificare sursă]
 | Casa Chiojdeni Pagina muzeului • ETNOMON |
Casa este construită pe temelie din piatră, pereții sunt ridicați din bârne lipite cu lut, iar acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă. Târnațul este liber, iar stâlpii care-l mărginesc sunt sculptați. Încăperile au lut pe jos. Planimetric, casa se compune din tindă (folosită ca bucătărie) și cameră curată.[30]
Casa Dumitrești[modificare | modificare sursă]
 | Casa Dumitrești Pagina muzeului • ETNOMON |
Casa Jariștea[modificare | modificare sursă]
 | Casa Jariștea Pagina muzeului • ETNOMON |
Stâna Nistorești[modificare | modificare sursă]
 | Stâna Nistorești Pagina muzeului • ETNOMON |
Este o construcție din bârne încheiate la capete, cu acoperiș în două ape și învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Cuprinde în plan trei încăperi: fierbătoarea, fără fereastră, podea și plafon, unde se prepară laptele; comarnicul, dispus în mijloc, cu numai trei pereți din care unul cu două deschizături , numite gurile strungii, unde se opresc oile la muls și cășăria, fără ferestre, cu pereți înconjurați de polițe pe care se așează brânza.[33]
Hanul Odobești[modificare | modificare sursă]
 | Hanul Odobești Pagina muzeului • ETNOMON Localitatea de origine: Odobești |
Casa Piscu-Radului[modificare | modificare sursă]
 | Casa Piscu-Radului Pagina muzeului • ETNOMON Datare: sfârșitul secolului al XIX-lea Localitatea de origine: Piscu Radului |
Casă cu două încăperi, tindă și prispă; bârne de brad; acoperiș în patru ape; învelitoare din bile de lemn. Casa este ridicată pe temelie înaltă din bolovani de râu, cu pereții din bârne lipite. Acoperișul în patru ape are învelitoare din șindrilă bătută în forma solzilor de pește. Planul casei cuprinde o tindă și două camere (camera de toate zilele și camera curată). Încăperile au lut pe jos. Prispa casei este închisă cu gărduț din scânduri lipsit de ornamente. Procedeul folosirii cosoroabelor duble (grinzile longitudinale ale prispei și pereților laterali) care susțin acoperișul, a dus la obținerea de efecte artistice remarcabile la fruntarul casei prin combinarea unor tehnici diferite de împodobire a lemnului, în special a ciopliturii și crestăturii.[35]
Moara Soveja[modificare | modificare sursă]
| Moara Soveja Pagina muzeului Localitatea de origine: Soveja |
Exponate[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Secția de etnografie Petrești – Muzeul Vrancei”. Accesat în .
- ^ Dana Lepădatu. „Vrancea: Două mori de apă de la Muzeul Satului, vechi de sute de ani, vor fi restaurate”. Agerpress. Accesat în .
- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Pagina despre Moara Reghiu în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Moara cu Titirez Răchitașu în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Dârsta din Nistorești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Piua Nistorești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Complex Moara și Piua Spulber în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Joagăr Tulnici în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Moara Andreiașu în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Moara Bolotești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Vrâncioaia în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Tulnici în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Vizantea-Livezi în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Năruja în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Școala Nereju în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Nereju în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Vidra în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Fetig în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Dumbrăveni în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Crama Dumbrăveni în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Primăria Năruja în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Călimănești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Biliești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Vulturu în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Tătăranu în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Răcoasa în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Câmpuri în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Soveja în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Chiojdeni în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Dumitrești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Jariștea în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Stâna Nistorești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Hanul Odobești în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
- ^ Pagina despre Casa Piscu-Radului în Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Muzeul Satului Vrâncean la Wikimedia Commons- Pagina secției pe site-ul Muzeului Vrancei
- Virginia Arbore. „Elemente tradiționale de organizare a interiorului locuinței țărănești de pe Valea Putnei. Valorificarea lor în cadrul locuințelor transferate în Rezervația etnografică din Crîngul Petrești (Vidra, Valea Sării, Bîrsești, Tulnici, Vrîncioaia)”. Accesat în .
- Mazilu, Mihai (), „Rezervația etnografică vrînceană”, VRANCEA - Studii și Comunicări, II; anul 1979, pp. 274–274, accesat în
