Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”
Înființat 1914 / 1982
Locația Str. Nicolae Beldiceanu nr. 8, Fălticeni, județul Suceava
Tipul Științele naturii - acvaristică, zoologie, hidrobiologie
Prezență online
Muzeul Apelor wordpress

Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni este un muzeu de științe naturale înființat în anul 1914 de profesorul Vasile Ciurea în municipiul Fălticeni, județul Suceava. Muzeul reconstituie lumea cercetătorilor Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea și Mihai Băcescu, exponatele de aici reliefând contribuțiile științei românești în domeniul hidrobiologiei. În prezent, muzeul se află situat pe Strada Nicolae Beldiceanu nr. 8, în centrul orașului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Muzeul a fost întemeiat în anul 1914 de către profesorul emerit Vasile Ciurea, fiind primul muzeu din orașul Fălticeni. În perioada 1930-1972, muzeul a funcționat în Casa „Cantacuzino-Pașcanu”, care în prezent găzduiește Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”. Unul dintre elevii lui Vasile Ciurea a fost academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999). Acesta a continuat munca depusă de profesorul Ciurea, care a fost și primul său inițiator în tainele naturii. Astfel, la data de 17 august 1982, a luat ființă, în fosta clădire a Tribunalului județului Baia din perioada interbelică, Muzeul de Știinte Naturale, succesorul muzeului întemeiat în anul 1914.

La data înființării noului muzeu, academicianul Mihai Băcescu declara: „Muzeul este o încununare a activității mele de oceanolog. L-am înzestrat cu sute de animale, pe care le-am adus din cele trei oceane. Am vrut astfel să refac vechea colecție de animale acvatice din vremea care mă leagă de profesorul Ciurea. El este conceput ca un muzeu fără pereche în lume, al apelor. Dar pentru a nu întârzia bucuria de a dărui oamenilor un obiectiv deosebit, i-am spus muzeu de științe naturale. Însă structura și exponatele, fac precizarea cuvenită, se află într-un muzeu al apelor.”[1]

La 28 martie 1993, numele muzeului se schimbă în Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, titulatură pe care o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic și a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene.

În anul 2002, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane.

În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de patrimoniu ce adăpostește muzeul, care au constat în înlocuirea în totalitate a acoperișului, refacerea și restaurarea elementelor arhitectonice, schimbarea tâmplăriei exterioare, a rețelei electrice și reparații la plafoanele interioare.[2]

Secții și exponate[modificare | modificare sursă]

„Trăsurica”, realizată de Leon Comnino

Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui Vasile Ciurea.

Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Tot aici se găsește „Trăsurica”, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris.

Celelalte exponate ale muzeului reliefează contribuțiile știintei românești în domeniul hidrobiologiei, prezentând fragmente din activitatea câtorva importanți cercetători români precum Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor și Ion Borcea. Participând la diferite expoziții oceanice, descoperind numeroase specii de pești și crustacee și fiind autor a peste 475 de lucrări științifice originale publicate singur sau cu colaboratori din țară și din străinătate, savantul Mihai Băcescu a contribuit din plin la îmbogățirea muzeului din Fălticeni, căruia i-a dăruit peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse în două săli și constituie un omagiu adus omului de știință Mihai Băcescu.

Acvariile constituie partea vie a muzeului și cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de pești indigeni și exotici, broaște țestoase, scoici și crustacee. Zestrea muzeului este îmbogățită pe deplin și cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configurația reliefului subacvatic. Donat în 1986, globul geografic a fost realizat pe parcursul a cinci ani și jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadu Moldovei.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]