Mihaela Martin
| Mihaela Martin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (67 de ani)[1]  București, România[2] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | violonistă profesoară universitară[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Organizație | Hochschule für Musik und Tanz Köln[*] |
Modifică date / text  | |
Mihaela Martin (născută pe 10 septembrie 1959) este o violonistă de talie internațională, originară din România.
Biografie artistică
[modificare | modificare sursă]Mihaela a început să studieze vioara cu tatăl său la vârsta de cinci ani, iar apoi a continuat să studieze la Liceul de Muzică, sub îndrumarea Elenei Schnitzer.[3] La Universitatea Națională de Muzică București a studiat cu profesorul Ștefan Gheorghiu, care, la rândul său, fusese elev al lui Eduard Caudella, George Enescu și al lui David Oistrah. A debutat la 12 ani cu Concertul de Mendelssohn la Ateneul Român.
Ea a colaborat cu mari orchestre, și anume Royal Philharmonic, Mozarteum Salzburg, BBC Symfony, Montreal Symfony, Gewandhause Orchestra din Leipzig, Liverpool Philharmonic Orchestra, Hollywood Bowl, Rotterdam Philharmonic Orchestra și Filarmonica "George Enescu" București, conduse sub bagheta unor renumiți dirijori, printre care Nikolaus Harnoncourt, Charles Dutoit, Kurt Masur, Sergiu Comissiona, Cristian Badea. [4]
La 16 ani a câștigat premiul I la Concursul Internațional al tinerilor violoniști de la Glasgow, cu Yehudi Menuhin președinte al juriului. Laureată a multe concursuri internaționale, incluzând Concursul Ceaikoski de la Moscova din 1978, respectiv cele din Bruxelles, Indianapolis (premiul I și medalia de aur)[5], Indiana (din Statele Unite), Montreal (din Canada), Sion (din Elveția), Mihaela Martin a debutat ulterior concertistic la Carnegie Hall și la US Congress Library, de unde a primit calificative maxime.[3] Au urmat numeroase concerte în Belgia, Coreea de Sud, Germania, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia și în multe alte țări. În 1988 a înregistrat cu pianistul Paul Ostrovski un disc cu „Sonata în Fa minor” de Serghei Prokofiev și „Fantezia în Do major” de Franz Schubert.[6]
În 2003 a înființat cvartetul Michelangelo, împreună cu Daniel Austrich, Nobuko Imai și Frans Helmerson.[7]
Cariera sa de violonistă este completată de cea pedagogică, violonista predând din 1992[8] vioara la Musikhochschule (Academia de Muzică) din Köln, Germania, unde locuiește.
A cântat la o vioară construită de Giambattista Guadagnini în anul 1748.[7][4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Mihaela Martin” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Sârbu, Ion (). Vioara și maeștrii ei de la origini pînă azi. Galați: Editura Porto-Franco. p. 502.
- 1 2 Marcu, George (). Enciclopedia personaliţăţilor feminine din România. Meronia, Bucureşti. p. 464.
- ↑ „International Violin Competition of Indianapolis – Mihaela Martin”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Sârbu, Ion (). Vioara și maeștrii ei de la origini pînă azi. Galați: Porto-Franco. p. 503.
- 1 2 Künstlerbiographien[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Mihaela Martin - classical violinist and chamber musician”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site oficial Mihaela Martin Arhivat în , la Wayback Machine.
- Prezentare Arhivat în , la Wayback Machine. a Mihaelei Martin pe web site-ul Violin.org
- Mihaela Martin Arhivat în , la Wayback Machine. la Violin Fund Arhivat în , la Wayback Machine.
- Mihaela Martin sub așteptări la Ateneu
