Sari la conținut

Mesembria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la Mesembria, oraș antic, pe țărmul Mării Negre. Pentru alte sensuri, vedeți Mesembria (dezambiguizare).
Locaţia pe harta Bulgariei
Locaţia pe harta Bulgariei
Vechi colonii grecești de pe coasta apuseană a Mării Negre, inclusiv Mesembria

Mesembria a fost o așezare antică de la țărmul Mării Negre, care se află pe teritoriul de astăzi al orașului bulgar Nesebăr. Anticul oraș Mesembria se afla pe drumul de coastă Via Pontica.

Mesembria a fost inițial o așezare tracică cunoscută, potrivit lui Strabon, sub numele de „Menebria” (Μενεβρὶα), de la fondatorul său, Menas; orașul a devenit o colonie greacă atunci când dorienii din Megara s-au stabilit la începutul secolului al VI-lea î.Hr., fiind un important centru comercial și rival al cetății Apollonia (astăzi Sozopol). Potrivit lui Ștefan din Bizanț, numele original era „Melsembria” (Μελσημβρία), de la fondatorul său, Melsas; ambele denumiri cuprind terminația „bria”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un pentapolis grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a peninsulei. Monede de argint și bronz au fost bătute în oraș din secolul al V-lea î.Hr. și monede de aur din secolul al III-lea î.Hr.

În 71 î.Hr. a trecut sub romani. Cetatea a fost cucerită de regele dac Burebista[1], apoi a fost restăpânit de romani și, în continuare, de bizantini, cu titlul de oraș liber, până în 812, când a fost ocupat de bulgari, care au fost nevoiți să se retragă în 864, însă l-au reocupat câțiva ani după aceea..

În 1366, orașul a fost ocupat de cruciații conduși de Amadeo al VI-lea de Savoia[2], care l-au restituit bizantinilor.

În 1453, orașul a căzut în mâinile otomanilor și a început să decadă.

Numele de origine slavă al orașului, Nesebăr, s-a impus în 1878.

  1. ^ Zoe Petre, Armata lui Burebista, în „2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor”, Emil Condurachi, Dumitru Berciu, Constantin Preda (coord.) Universitatea din București, București, 1980, p. 47-57;
  2. ^ Amedeu al VI-lea de Savoia, zis Contele Verde (1334 - 1383) a fost conte de Savoie, de Aosta și de Maurienne.
  • Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972
  • Zoe Petre, Armata lui Burebista, în „2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor”, Emil Condurachi, Dumitru Berciu, Constantin Preda (coord.) Universitatea din București, București, 1980, p. 47-57;
  • Aleksandar Raschenow: Месемврийски църкви. Églises de Mésemvria. (= Chudožestveni pametnici na Bălgarija. Monuments de l’art en Bulgarie, Bd. 2) Dăržavna Pečatinica. Imprimerie de l’Etat, Sofia 1932 (Nachdruck Музей Старинен Несебър, Nessebar 2006, ISBN 954-91595-6-6. ISBN 978-954-91595-6-1 Inhaltsverzeichnis).
  • Welisar Welkow; Ljuba Ognenowa-Marinowa; Schana Chimboulewa: Mesambria - Mesemvria – Nessebur. Verlag Svyat, Sofia 1986.
  • Peter Soustal: Thrakien (Thrake, Rhodope und Haimimontos). Tabula Imperii Byzantini Band 6, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1991, ISBN 3-7001-1898-8. S. 355-359.
  • Christo Preslenow: Mesambria. In: Demetrios V. Grammenos, Elias K. Petropoulos (Hrsg.): Ancient Greek Colonies in the Black Sea. Archaeological Institute of Northern Greece, Thessaloniki 2003, ISBN 960-214-073-9. Bd. 1, S. 157-208.
  • Manfred Oppermann: Thraker, Griechen und Römer an der Westküste des Schwarzen Meeres. Zaberns Bildbände zur Archäologie. Zabern, Mainz, 2007, ISBN 978-3-8053-3739-7.
  • Petya Kiyashkina, Anelia Bozkowa, Todor Marwakow: A Guide to the collections of the Archaeological Museum of Nessebar. Vessela Publishers, Plowdiw 2012.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mesembria