Mesembria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la Mesembria, oraș antic, pe țărmul Mării Negre. Pentru alte sensuri, vedeți Mesembria (dezambiguizare).
Locaţia pe harta Bulgariei
Vechi colonii grecești de pe coasta apuseană a Mării Negre, inclusiv Mesembria

Mesembria a fost o așezare antică de la țărmul Mării Negre, care se află pe teritoriul de astăzi al orașului bulgar Nesebăr. Anticul oraș Mesembria se afla pe drumul de coastă Via Pontica.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Mesembria a fost inițial o așezare tracică cunoscută, potrivit lui Strabon, sub numele de „Menebria” (Μενεβρὶα), de la fondatorul său, Menas; orașul a devenit o colonie greacă atunci când dorienii din Megara s-au stabilit la începutul secolului al VI-lea î.Hr., fiind un important centru comercial și rival al cetății Apollonia (astăzi Sozopol). Potrivit lui Ștefan din Bizanț, numele original era „Melsembria” (Μελσημβρία), de la fondatorul său, Melsas; ambele denumiri cuprind terminația „bria”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un pentapolis grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a peninsulei. Monede de argint și bronz au fost bătute în oraș din secolul al V-lea î.Hr. și monede de aur din secolul al III-lea î.Hr.

În 71 î.Hr. a trecut sub romani. Cetatea a fost cucerită de regele dac Burebista[1], apoi a fost restăpânit de romani și, în continuare, de bizantini, cu titlul de oraș liber, până în 812, când a fost ocupat de bulgari, care au fost nevoiți să se retragă în 864, însă l-au reocupat câțiva ani după aceea..

În 1366, orașul a fost ocupat de cruciații conduși de Amadeo al VI-lea de Savoia[2], care l-au restituit bizantinilor.

În 1453, orașul a căzut în mâinile otomanilor și a început să decadă.

Numele de origine slavă al orașului, Nesebăr, s-a impus în 1878.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972
  • Zoe Petre, Armata lui Burebista, în „2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor”, Emil Condurachi, Dumitru Berciu, Constantin Preda (coord.) Universitatea din București, București, 1980, p. 47-57;
  • Aleksandar Raschenow: Месемврийски църкви. Églises de Mésemvria. (= Chudožestveni pametnici na Bălgarija. Monuments de l’art en Bulgarie, Bd. 2) Dăržavna Pečatinica. Imprimerie de l’Etat, Sofia 1932 (Nachdruck Музей Старинен Несебър, Nessebar 2006, ISBN 954-91595-6-6. ISBN 978-954-91595-6-1 Inhaltsverzeichnis).
  • Welisar Welkow; Ljuba Ognenowa-Marinowa; Schana Chimboulewa: Mesambria - Mesemvria – Nessebur. Verlag Svyat, Sofia 1986.
  • Peter Soustal: Thrakien (Thrake, Rhodope und Haimimontos). Tabula Imperii Byzantini Band 6, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1991, ISBN 3-7001-1898-8. S. 355-359.
  • Christo Preslenow: Mesambria. In: Demetrios V. Grammenos, Elias K. Petropoulos (Hrsg.): Ancient Greek Colonies in the Black Sea. Archaeological Institute of Northern Greece, Thessaloniki 2003, ISBN 960-214-073-9. Bd. 1, S. 157-208.
  • Manfred Oppermann: Thraker, Griechen und Römer an der Westküste des Schwarzen Meeres. Zaberns Bildbände zur Archäologie. Zabern, Mainz, 2007, ISBN 978-3-8053-3739-7.
  • Petya Kiyashkina, Anelia Bozkowa, Todor Marwakow: A Guide to the collections of the Archaeological Museum of Nessebar. Vessela Publishers, Plowdiw 2012.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Zoe Petre, Armata lui Burebista, în „2050 de ani de la fǎurirea de cǎtre Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor”, Emil Condurachi, Dumitru Berciu, Constantin Preda (coord.) Universitatea din București, București, 1980, p. 47-57;
  2. ^ Amedeu al VI-lea de Savoia, zis Contele Verde (1334 - 1383) a fost conte de Savoie, de Aosta și de Maurienne.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mesembria