Vizualizare sursă pentru „Mercur (element)”

{{altesensuri2|Mercur}}
{{Infocaseta Element chimic
| nume = Mercur
| culoare_fond = metale de tranziție
| imagine = Pouring liquid mercury bionerd.jpg
| descriere = Mercur lichid
| imagine2 = Mercury Spectra.jpg
| descriere2 = Liniile spectrale ale mercurului
| precedent = [[Aur|Au]]
| următor = [[Taliu|Tl]]
| deasupra = [[Cadmiu|Cd]]
| dedesubt = [[Coperniciu|Cn]]
| simbol = Hg
| număr = 80
| serie_chimică =[[metal]]e
| grupă =16
| perioadă = 6
| bloc = d
| densitate = 13545,9 
| culoare = argintiu
| masă_atomică = 200,59
| rază_atomică = 150 (171)
| rază_de_covalență =132
| rază_van_der_waals =155
| configurație_electronică = &#91;[[Xenon|Xe]]&#93; 4[[F-Orbital|f]]<sup>14</sup>5d<sup>10</sup>6[[S-Orbital|s]]<sup>2</sup>
| fază = lichid
| punct_de_topire = -38,83&nbsp;°C;234.32  
| punct_de_fierbere = 356,73&nbsp;°C;629,88 
| energie_de_fuziune =	0,05868
| energie_de_evaporare = 0,44936
| volum_molar = 14,09 · 10<sup>-6</sup>
| electronegativitate = 2,00
| căldură_specifică =140
| conductivitate_electrică =1,04 · 10<sup>6</sup>
| conductivitate_termică = 8,3
| potențial_de_ionizare_1 =1007,1
| potențial_de_ionizare_2 =1810
}}
'''Mercurul''' (''υδράργυρος'', {{gr|''Hydrargyros''}}, {{la|„''argentum vivum''”}}, „''vif argent''”, „''argento vivo''” sau ''argint viu'')<ref>{{citat carte|nume=Swiderski|prenume=Richard M.|titlu=Quicksilver: A History of the Use, Lore and Effects of Mercury|an=2008|editură=McFarland & Company|loc=Carolina de Nord|limbă=engleză|url=https://books.google.ro/books?id=nCKxSwUlX-AC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}}</ref> este un [[element chimic]] reprezentat prin simbolul '''Hg''' și care are [[număr atomic|numărul atomic]] 80. De asemenea, mercurul reprezintă unul din cele 6 elemente care sunt lichide la o [[presiune]] și [[temperatură]] apropiată de cea a camerei. Mercurul este și singurul metal lichid.<ref>{{citat web|url=http://antoine.frostburg.edu/chem/senese/101/inorganic/faq/why-is-mercury-liquid.shtml|title=Why is mercury a liquid at STP?|accessdaymonth=1 May|accessyear=2007|publisher=General Chemistry Online at Frostburg State University|author=Fred Senese}}</ref><ref>{{Harvnb|Cazes|2004|p=114}}</ref> Este foarte [[Toxicitate|toxic]] și era folosit la [[Termometru|termometre]], dar acest lucru a început să fie oprit din cauza toxicității sale. În [[Tabelul periodic al elementelor|tabelul periodic al lui Mendeleev]], acesta aparține [[Bloc (tabelul periodic al elementelor)|blocului d.]] Un alt element care este întâlnit în [[Condiții standard de temperatură și presiune|aceleași condiții]] este [[brom]]ul.<ref>Concise Encyclopedia Chemistry, editat de Mary Eagleson, pagina 148</ref>

Comparativ cu alte metale, mercurul nu reacționează cu majoritatea [[Acid|acizilor]], cum ar fi [[Acid sulfuric|acidul sulfuric]] diluat, deși acizii oxidanți precum acidul sulfuric și [[Acid azotic|acidul azotic]] concentrat sau [[aqua regia|apa regală]] îl dizolvă, rezultând [[Sare|sărurile]] sulfate, nitrate și clorurile. Reacționează totodată cu pulberea de [[sulf]], utilizată în kitul de protecție contra scurgerilor accidentale de mercur, pentru absorbirea [[Abur|vaporilor]] degajați de acesta.<ref name=Nabi4>{{Harvnb|Nabi|2014|p=4}}</ref>

Este întâlnit în natură predominant sub forma [[cinabru]]lui (sulfură de mercur). Acesta a fost extras în mod continuu încă din anul [[415 î.Hr.]] [[Pigment]]ul roșu [[vermilion]], forma pură a sulfurii de mercur, este obținut în urma reacției mercurului (redus din cinabru) cu sulful. Mercurul este utilizat în interiorul [[Termometru|termometrelor]], [[Barometru|barometrelor]], [[Manometru|manometrelor]], [[Sfigmomanometru|sfigmomanometrelor]], [[lampă fluorescentă|lămpilor fluorescente]], precum și în cadrul altor dispozitive. Acțiunea sa toxică a determinat înlocuirea sa din interiorul termometrelor sau manometrelor, în favoarea alternativelor precum [[alcool]]ul. În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivel mondial.

Ingestia cinabrului sau inhalarea acestuia este foarte toxică. Otrăvirea cu mercur poate rezulta din expunerea formelor hidrosolubile ale acestuia (precum clorura de mercur sau metilmercurul), inhalarea vaporilor de mercur sau consumarea [[aliment]]elor contaminate cu mercur. La data de 10 octombrie 2013, în cadrul [[Convenția de la Minamata privind mercurul|Convenției de la Minamata privind mercurul]], 140 de țări s-au angajat să înceteze emisiile de mercur. Din 1996, Statele Unite interzice folosirea mercurului în baterii, iar în Uniunea Europeană cantitatea maximă admisă este de 5 ppm.

== Descoperire ==
[[Fișier:Mercury symbol.svg|right|thumb|90px|Simbolul planetei [[Mercur (planetă)|Mercur]] a fost utilizat din [[Antichitate]] pentru reprezentarea acestui element.]]
[[Cinabru]]l, principalul [[minereu]] compus din sulfură de mercur, a fost probabil utilizat ca și [[pigment]] încă din vremurile [[Preistorie|preistorice]].<ref>{{Harvnb|de Lacerda|Salomons|1998|p=1}}</ref> În urmă cu 20.000 de ani, acesta (numit ''vermilion'') a fost utilizat de către locuitorii peșterilor din [[Spania]] și [[Franța]].<ref name=Emsley10>{{Harvnb|Emsley|2005|p=10}}</ref>

Extragerea mercurului din cinabru a fost menționată pentru prima dată de către filosoful grec [[Aristotel]], în [[secolul al IV-lea]], de unde provine și denumirea sa elenă, ''hydrargyros''.<ref>{{Harvnb|Cooper|Farndon|Jackson|Tipple|2006|p=950}}</ref> [[Pliniu]] afirma despre mercur:
{{citat|Acționează ca o otravă asupra tuturor lucrurilor, și găurește urnele, țâșnind din acestea datorită proprietăților sale maligne. Toate substanțele plutesc pe suprafața argintului viu, cu excepția aurului, fiind singura substanță care este atrasă de aceasta. De aici și excelentul rol de rafinare al aurului, datorită abilității ușoare de respingere a impurităților în momentul când se află într-un vas pământiu cu aur. Odată ce aceste superfluități sunt expulzate, nu rămâne nimic de făcut decât să fie separat de aur.<ref>{{Harvnb|Emsley|2005|p=11}}</ref>}} Elementul a fost numit după [[Mercur (zeu)|zeul roman Mercur]], cunoscut pentru viteza și mobilitatea sa. Totodată, semnul astrologic al planetei a devenit unul din simbolurile din [[alchimie]] ale acestui metal. Mercurul este singurul metal al cărui nume este comun cu cel planetar-alchimic.<ref name=Nabi5>{{Harvnb|Nabi|2014|p=5}}</ref>

Mercurul este un element care este întâlnit în [[scoarța terestră]]. A fost cunoscut încă din perioada [[Grecia Antică|vechilor greci]], [[romani]],<ref>{{Harvnb|Cooper|Farndon|Jackson|Tipple|2006|p=967}}</ref> [[chinez]]i și [[hindus|hinduși]].<ref>{{citat web | title=Mercury — Element of the ancients | publisher=''Center for Environmental Health Sciences, [[Dartmouth College]]'' | url=http://www.dartmouth.edu/~toxmetal/TXSHhg.shtml | archiveurl=https://web.archive.org/web/20080917145743/http://www.dartmouth.edu/~toxmetal/TXSHhg.shtml | accessdate=2008-03-27 | archivedate=2008-09-17 | dead-url=no }}</ref> În [[China antică|China Antică]], mormântul Împăratului [[Shi Huangdi]], mort în anul [[210 î.Hr.]], a conținut o hartă în relief a Chinei în care râurile și oceanele erau reprezentate de mercur.<ref name="ReferenceC">{{Harvnb|Tripcevich|Vaughn|2012|p=215}}</ref> Chinezii considerau că medicamentele pe bază de mercur sau cinabru pot prelungi viața, probabil datorită proprietăților acestora de [[conservare]]. Cu toate acestea, câțiva împărați, printre care și Huangdi, au decedat din cauza otrăvirii cu mercur, în încercările lor de a fi [[Nemurire|nemuritori]].<ref name=Bank20/> În urma cu 4000 de ani, femeile din China utilizau mercurul ca și metodă [[Contracepție|contraceptivă]] cu administrare pe cale orală.<ref name=Bank20>{{Harvnb|Bank|2012|p=20}}</ref>

Urme de mercur au fost descoperite și în morminte egiptene<ref>{{citat web | title=Mercury and the environment — Basic facts | publisher=''[[Environment Canada]], Guvernul Federal al Canadei'' | year=2004 | url=http://www.ec.gc.ca/MERCURY/EN/bf.cfm | archiveurl=https://web.archive.org/web/20070115042236/http://www.ec.gc.ca/MERCURY/EN/bf.cfm | accessdate=2008-03-27 | archivedate=2007-01-15 | dead-url=no }}</ref> vechi de 3500 ani.<ref>{{Harvnb|Lew|2008|p=7}}</ref> Arheologul [[Heinrich Schliemann]] a descoperit o urnă de mărime mică plină cu mercur într-un mormânt din [[Kurna]], [[Egiptul Antic|Egipt]], datând din anii 1600-1700 î.Hr.<ref name=Emsley10/>
[[Fișier:Alchimia 1570 p 9.tif|200px|miniatura|stanga|Pagina din Alchimia, care incepe cu sectiunea “''Rechter Gebrauch der Alchimei''” [''Folosing alchimia in mod corect''] si cu instructiuni pentru obtinerea pigmentului rosu din cinabru (sulfura de mercur).]]
Cea mai timpurie descriere a amalgamării aurului a fost făcută de către [[Al Biruni|Abu Rayhan al-Biruni]], cercetător persan al [[secolul al XI-lea|secolului al XI-lea]],<ref name="ReferenceC"/> autor al unor texte alocate [[mineralogie]]i, [[Piatră prețioasă|pietrelor prețioase]] și [[metal]]elor. Conform acestuia, aurul era procesat din minereu prin zdrobire, apoi minereul era spălat și se adăuga mercurul.<ref name="ReferenceC"/> Aurul era de asemenea recuperat din [[Sindh]], depozitând mercur în mici adâncituri săpate în albia râului.<ref name="ReferenceC"/> Sedimentele aurifere erau spălate peste bălțile mercurice, formându-se amalgamul aurului cu mercur.<ref name="ReferenceC"/> În ambele cazuri, amalgamul era recuperat și filtrat prin piele pentru separarea celor două elemente, iar ca pas final, amalgamul era ars pentru a se volatiliza mercurul și pentru a purifica aurul.<ref>{{Harvnb|Bank|2012|p=21}}</ref>

A fost cunoscut și în rândul [[Alchimistul|alchimiștilor]] în timpul [[Evul Mediu|Evului Mediu]]. Aceștia considerau că mercurul, sulful și [[Sare gemă|sare]]a sunt principalele elemente care constituie [[Pământ]]ul.<ref name=Lew8>{{Harvnb|Lew|2008|p=8}}</ref> Cuvântul hindus pentru ''alchimie'', ''rasasiddhi,'' înseamnă ''cunoașterea mercurului''.<ref name=Lew8/> În acea perioadă, șapte metale erau cunoscute: mercurul, [[aur]]ul, [[argint]]ul, [[cupru]]l, [[staniu]]l (cositorul), [[plumb]]ul și [[fier]]ul; alchimiștii credeau că în urma unui amestec corect al ingredientelor, mercurul poate fi [[Chrysopoeia|transmutat în aur]].<ref name="Lew8"/>

Începând cu [[secolul al XVI-lea]], cunoștințele despre mercur au început să se dezvolte mai mult. Astfel, în anul [[1556]], [[Georgius Agricola|Agricola]] a detaliat modul de utilizare al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane.<ref>{{Harvnb|Bank|2012|p=19}}</ref> Datorită scrierilor lui [[Paracelsus]],<ref>''Chemistry, Society and Environment: A New History of the British Chemical ...'',  de Colin Archibald Russell, pagina 157</ref> mercurul devenise, alături de [[stibiu]],<ref>''Principles and practice of medicine'', de John Charles Peters,Frederick Greenwood Snelling, pagina 59</ref> un element utilizat în tratamentele pentru [[Infecții cu transmitere sexuală|boli venerice]].<ref>''On the Treatment of Syphilis and Other Diseases Without Mercury: Being a ...'', de Charles Robert Drysdale, pagina 47</ref>

==Structura atomică==
Structura atomului de mercur este determinată de numărul nucleonilor din [[Nucleu atomic|nucleul atomic]]; mercurul prezintă 80 de [[proton]]i și 121 de [[neutron]]i. Raza atomică medie este de 0,155&nbsp;nm,<ref name=Kozin2>{{Harvnb|Kozin|Hansen|2013|p=2}}</ref> raza ionică este de 0,112&nbsp;nm,<ref name=Kozin2/> iar raza covalentă este de 0,149&nbsp;nm.<ref name=Kozin2/> Structura cristalină a mercurului este [[romboedru|romboedrică]], iar fiecare [[atom]] de mercur este înconjurat de alți 6 atomi învecinați la o distanță de 0,300&nbsp;nm și alți șase atomi la o distanță de 0,347&nbsp;nm.<ref>{{Harvnb|Kozin|Hansen|2013|p=3}}</ref>

[[Image:Electron shell 080 Mercury.svg|thumb|150px|Configuratia electronica a atomului de mercur, reprezentata pe straturi electronice]]
Configurația electronică a atomului de mercur este 1s<sup>2</sup> 2s<sup>2</sup> 2p<sup>6</sup> 3s<sup>2</sup> 3p<sup>6</sup> 3d<sup>10</sup> 4s<sup>2</sup> 4p<sup>6</sup> 4f<sup>14</sup> 4d<sup>10</sup> 5s<sup>2</sup> 5p<sup>6</sup> 5d<sup>10</sup> 6s<sup>2</sup>.<ref>{{Harvnb|Kozin|Hansen|2013|p=1}}</ref>

=== Izotopii ===
Mercurul prezintă șapte [[izotop]]i [[izotop stabil|stabili]], cel mai abundent fiind <sup>202</sup>Hg (29,80%).<ref name=Nabi5/> [[Radioizotop]]ii cei mai longevivi sunt <sup>194</sup>Hg cu un timp de înjumătățire de 520 ani și <sup>203</sup>Hg cu un timp de înjumătățire de 46.612 zile. Radioizotopii rămași au timpul de înjumătățire mai mic de o zi.<ref name=Nabi5/><ref name=CRC>{{cite book | author=Hammond, C. R.| editor = Lide, D. R. | title = CRC Handbook of Chemistry and Physics - The Elements | edition = 86-a | location = Boca Raton (FL) | publisher = CRC Press | year = 2005 | isbn = 0-8493-0486-5 | page = 18 }}</ref>

Cu toate că izotopii mercurului sunt caracterizați de proprietăți chimice similare, datorită maselor diferite, reacțiile acestora diferă relativ puțin.<ref name=Ghosh2/> Izotopii mai ușori reacționează mai rapid decât cei grei, cauzând prin aceasta îmbogățirea produșilor de reacție în reacțiile ireversibile.<ref name=Ghosh2>{{Harvnb|Ghosh|2008|p=2}}</ref>

În general, procesele fizice precum evaporarea, condensarea și difuzia [[ion]]ilor sau moleculelor datorită concentrației sau temperaturii cauzează fracționarea izotopică în izotopi stabili; izotopii ușori se [[evaporare|evaporă]] și permit ca difuzia să fie mai rapidă, iar cei grei se [[condensare|condensează]].<ref name=Ghosh2/>

==Răspândire pe Pământ==
===Surse naturale===
[[Fișier:Idrija-Valvasor.jpg|miniatura|left|250px|Mina de mercur din Idrija, Slovenia, în 1679]]
La nivel mondial, cantitatea totală de mercur este estimată a fi de 334,17 miliarde [[tonă|tone metrice]]; aproape întreaga cantitate este regăsită în [[sediment]]ele oceanice (98,75%) și în apele oceanice (1.24%), iar restul este conținut în [[Sol (strat al Pământului)|sol]].<ref name=Congress/> Sursele naturale de mercur permit pătrunderea acestuia în [[biosferă]] ca și [[gaz]], atunci când exista [[Vulcanism|activitate vulcanică]] terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri.<ref name=Congress/> Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din [[vegetație]].<ref name=Congress/>

Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000 tone.<ref>{{Harvnb|Eisler|1994|p=14}}</ref>

În mod natural, este întâlnit ca cinabru (HgS), [[tiemanit]] (HgSe),<ref name=a>{{Harvnb|Eagleson|1994|p=637}}</ref> [[coloradoit]] (HgTe),<ref name=a/> [[coccinit]] (Hg<sub>2</sub>I<sub>2</sub>),<ref name=a/> și [[livingstonit]] (Hg[Sb<sub>4</sub>S<sub>7</sub>]), iar principalele depozite europene sunt în [[Almadén|Almaden]] ([[Spania]]), [[Idrija]] ([[Slovenia]] nord-vestică), regiunea [[Districtul Rhein-Pfalz|Rhein-Pfalz]] din [[Germania]] și [[Muntele Amiata]] în [[Toscana]] ([[Italia]]).<ref name=Wiberg1303>{{Harvnb|Wiberg|Wiberg|2001|p=1303}}</ref>

H. T. Shacklette a determinat conținutul caracteristic de mercur al plantelor care cresc în medii ce conțin nivele normale și ridicate de mercur.<ref name=Shacklette>Shacklette, H. T., 1965, "Bryophytes associated with mineral deposits and solutions in Alaska: U.S. Geol. Survey Bull., 1198-C, 18p</ref> Acesta a ajuns la concluzia că în mediile cu conținut normal de mercur, plantele conțin 500 ppb (părți per miliard) în țesuturile lor uscate, pe când cele crescute în solul unde există depozite purtătoare de mercur ating un nivel între 500-3500 ppb.<ref name=Shacklette/> Cantitatea mult mai mare de mercur poate fi întâlnită ca și peliculă reziduală, sau ca și depozit în țesuturi datorită aplicării compușilor mercurici, ori din cauza contaminărilor în urma deversării.<ref>Geological Survey Professional Paper, Ediția 750, pagina A-182</ref>

===Surse antropogenice===
Eliberările de mercur în atmosferă sunt considerate a fi provocate de procesele industriale și de sursele de combustie, conținând formele volatile ale mercurului, precum și formele sale particulare. Mercurul gazos include formele chimice elementare și oxidate ale acestuia, în timp ce formele particulare sunt constituite din compușii chimici ai mercurului, datorită presiunii înalte a vaporilor săi.<ref name=Congress/>

Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum [[cărbune]]le, [[petrol]]ul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care 66.5 de tone proveneau din arderea cărbunilor,<ref name=Sznopek4>{{Harvnb|Sznopek|Goonan|2000|p=4}}</ref> iar 10 tone proveneau din arderea petrolului și [[gaz natural|gazelor naturale]].<ref name=Sznopek4/> Diverse incineratoare și aparate de combustie a deșeurilor au eliberat 54 de tone de mercur în atmosferă în 1996, dintre care 27 tone proveneau din [[Gunoi menajer|deșeurile menajere]], 15 tone din [[deșeuri medicale]], iar [[Materiale periculoase|materialele periculoase]] (lichide și solide) au emis 11 tone de mercur.<ref>{{Harvnb|Sznopek|Goonan|2000|p=5}}</ref> Mercurul mai pătrunde în mediul înconjurător și datorita incinerării materialelor precum componentelor auto, [[Baterie electrică|bateriilor]], becurilor fluorescente, produselor medicale, termometre și [[termostat]]e.<ref>{{cite web|url=http://www.epa.gov/epaoswer/non-hw/reduce/epr/products/mercury.htm|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071004210732/http://www.epa.gov/epaoswer/non-hw/reduce/epr/products/mercury.htm|title=Mercury-containing Products|publisher=United States Environmental Protection Agency (EPA)|accessdate=1 May 2007|archivedate=2007-10-04|dead-url=no}}</ref> Datorită riscului adus de aceste produse sănătății, s-au făcut eforturi în reducerea cantității de mercur în producția acestora; de exemplu, cantitatea de mercur din termostate în SUA a fost scăzută de la 14,5 tone în 2004 la 3,9 tone în 2007.<ref>{{Citation| url=http://www.newmoa.org/prevention/mercury/imerc/factsheets/thermostats_2014.pdf| title=IMERC Fact Sheet - Mercury Use in Thermostats| newspaper=Newmoa.org| date=ianuarie 2014| author=IMERC| accessdate=14 august 2015| archive-date=2015-09-07| archive-url=https://web.archive.org/web/20150907050034/http://www.newmoa.org/prevention/mercury/imerc/factsheets/thermostats_2014.pdf| dead-url=yes}}</ref>

Unele procese antropogenice care nu au mai fost utilizate de mult timp, au încă ca și rezultat emisii semnificative în cadrul mediului înconjurător, estimându-se că unele lacuri sau râuri conțin mercur într-o cantitate de 2 sau 4 ori mai mare încă de la începutul [[Revoluția industrială|erei industriale]].<ref name=Congress/> În [[Suedia]] [[Secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], concentrația de mercur a fost stabilită a fi de 4 până la 7 ori mai mare în partea sudică și de 2 până la 3 ori mai mare în partea nordică.<ref name=Congress/>

Deoarece este un material poluant care nu se poate degrada, creșterea nivelului de mercur semnalează anumite probleme. În [[Minnesota]], în lacurile izolate produse de activitatea industrială, contaminarea sedimentelor cu mercur s-a triplat în ultimii 150 de ani, iar această creștere este datorată surselor antropogenice.<ref>{{Harvnb|Hill|2004|p=215}}</ref>

[[Fișier:Flores Bajawa red lakes.jpg|miniatura|left|Lacuri de mercur formate în urma erupției vulcanului [[Inielika]] din [[Flores]], [[Indonezia]]]]
[[Fișier:Mercury in Ice Core Upper Fremont Glacier.svg|thumb|right|Cantitatea de mercur în atmosferă depozitat la Ghețarul Wyoming's Upper Fremont în ultimii 270 de ani]]

Depozitele preindustriale de mercur la nivel atmosferic sunt considerate a fi de 4&nbsp;ng pe 1 L de gheață. Cu toate că este considerat a fi un nivel natural de expunere, sursele de ordin regional sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur de 4-6 ori.<ref>{{cite web|url=http://toxics.usgs.gov/pubs/FS-051-02/|title=Glacial Ice Cores Reveal A Record of Natural and Anthropogenic Atmospheric Mercury Deposition for the Last 270 Years|publisher=United States Geological Survey (USGS)|accessdate=1 May 2007|archive-date=2007-07-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20070704010753/http://toxics.usgs.gov/pubs/FS-051-02/|dead-url=yes}}</ref>

Agenții naturali, precum [[vulcan]]ii, sunt considerați a fi responsabili pentru aproximativ jumătate din emisiile atmosferice de mercur, comparativ cu jumătatea emisă din activitatea antropologica, desfășurată după cum urmează:<ref name=Pacyna/><ref>{{cite web|url=http://www.epa.gov/mercury/|title=What is EPA doing about mercury air emissions?|publisher=United States Environmental Protection Agency (EPA)|accessdate=1 May 2007}}</ref><ref>{{cite web|url=https://orionmagazine.org/article/winged-mercury-and-the-golden-calf/ |title=Winged Mercury and the Golden Calf|author=Solnit, R.|date=septembrie-octombrie 2006|publisher=Orion Magazine|accessdate=3 December 2007}}</ref>
* 65% provin din stațiile staționare, dintre care [[uzină|uzinele]] pe bază de cărbune sunt considerate a fi principala sursă (40% din emisiile de mercur în SUA anului 1999). Acestea includ și uzinele care au ca și combustibil gaz, însă din care mercurul nu a fost îndepărtat. Emisiile datorate combustiei cărbunelui sunt clasificate între ordinul I și II al magnitudinii mai înalte decât emisiile combustiei petroliere, în funcție de țară.<ref name=Pacyna/>
* 11% provine din [[extragerea aurului|extracția auriferă]]. Cele trei surse principale ale emisiei de mercur în SUA sunt reprezentate de cele mai mari 3 mine. Extragerea hidrogeochimică a mercurului din bazinele aurifere au fost considerate a fi o sursă semnificativă de mercur atmosferic în estul [[Canada|Canadei]].<ref>{{cite journal|doi=10.1021/es048962j|title=Determination of Mercury Evasion in a Contaminated Headwater Stream|date=2005|last1=Maprani|first1=Antu C.|journal=Environmental Science & Technology|volume=39|issue=6|page=1679|last2=Al|first2=Tom A.|last3=MacQuarrie|first3=Kerry T.|last4=Dalziel|first4=John A.|last5=Shaw|first5=Sean A.|last6=Yeats|first6=Phillip A.|bibcode = 2005EnST...39.1679M  |issn=0013-936X}}</ref>
[[Fișier:Hazard N.svg|thumb|left|80px|Simbolul pentru substanțe periculoase pentru mediul înconjurător]]
* 6,8% provin din producerea metalelor neferoase, în special în cadrul [[furnal]]elor.
* 6,4% provin din producția [[ciment]]ului.
* 3,0% provin din [[Gestionarea deșeurilor|manevrarea deșeurilor]], incluzând deșeurile municipale și cu risc, cele care provin din [[crematoriu|crematorii]] precum și incinerarea [[nămol]]ului din [[canalizare|canalizări]].
* 3,0% provin din producția [[Hidroxid de sodiu|sodei caustice]].
* 1,4% provin din producția [[oțel]]ului și a [[fontă|fontei]].
* 1,1% provin din producția mercurică, în special pentru baterii.
* 2,0% au alte surse de proveniență.
Procentajele menționate mai sus sunt estimări ale emisiilor de mercur cauzate de activitatea umană la nivel global în 2000, excluzându-se arderea [[biomasă|biomasei]], sursă importantă în unele regiuni.<ref name=Pacyna>{{cite journal |journal= Atmos Environ |date=2006 |volume=40 |issue=22 |page=4048|title= Global anthropogenic mercury emission inventory for 2000 |author= Pacyna E. G. |author2= Pacyna J. M. |author3= Steenhuisen F. |author4= Wilson S. |doi=10.1016/j.atmosenv.2006.03.041|bibcode = 2006AtmEn..40.4048P }}</ref>

Un studiu din anul 2001 a măsurat nivelul de mercur în cadrul a 12 locații cu spațiu închis, alese să reprezinte tipurile de clădire, locațiile și vârstele în cadrul suprafeței orașului New York; studiul a determinat că există o creștere semnificativă a concentrației de mercur, comparativ cu nivelul exterior, fiind considerat a fi de 0,0065 – 0,523 μg/m<sup>3</sup>. Valoarea medie a fost determinată a fi de 0,069 μg/m<sup>3</sup>.<ref name=newmoa>{{cite web|url=http://www.newmoa.org/prevention/mercury/MercuryIndoor.pdf|accessdate=7 July 2009|title=Indoor Air Mercury|date=May 2003|work=newmoa.org|archive-date=2017-05-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20170525032313/http://www.newmoa.org/prevention/mercury/MercuryIndoor.pdf|dead-url=yes}}</ref> În cadrul acestuia s-a determinat că aerul urban este contaminat cu o concentrație de mercur de 0,01–0,02&nbsp;µg/m<sup>3</sup>.<ref name=newmoa/>

Un dezastru industrial a fost considerat a fi [[Accidentul ecologic de la Minamata|deversarea compușilor mercurici]] în [[Golful Minamata]], Japonia. S-a estimat că mai mult de 3000 de persoane au fost afectate de diverse malformații, simptome severe ale otrăvirii cu mercur și decese provocate de un sindrom ce a ajuns să fie cunoscut ca „[[boala Minamata]]”.<ref>{{cite web|url=http://www.env.go.jp/en/chemi/hs/minamata2002/|title=Minamata Disease The History and Measures|publisher=Ministerul Mediului, Guvernul Japoniei|accessdate=7 July 2009}}</ref><ref>{{cite journal | author = Dennis Normile | title = In Minamata, Mercury Still Divides | journal = Science | volume = 341 | page = 1446 | date = 27 September 2013 | doi=10.1126/science.341.6153.1446|bibcode = 2013Sci...341.1446N }}</ref>

==Circuitul mercurului în natură==
Fluxul mercuric din atmosferă către sol sau ape este susținut de circuitul global natural, circuitul global perturbat de activitățile umane, sursele regionale și locale.<ref name=Congress>{{Citation| title=Mercury study report to Congress Vol. III|year=1997| url=http://www.epa.gov/ttn/caaa/t3/reports/volume3.pdf| pages = 2–7|language=engleză}}</ref> Circuitul global al mercurului, precum și impactul surselor antropogenice sunt mai dificile de înțeles datorită naturii specifice a emisiilor și a proceselor de depozitare.<ref name=Congress/>

Fiind un element chimic întâlnit în mod natural în mediu, este prezent în [[biotop]]; distribuția globală a mercurului este estimată a fi în sedimentele oceanice, ce conțin aproximativ 10<sup>17</sup> g de mercur, în principal sub forma cinabrului, apele oceanice 10<sup>13</sup>g, sedimentele din sol și apele proaspete 10<sup>13</sup> g, biosferă 10<sup>11</sup>g, atmosferă 10<sup>8</sup>g și apele proaspete 10<sup>7</sup>g.<ref name=Congress/>

O mai buna înțelegere a contribuției surselor antropogenice privind eliberarea mercurului în natură este limitată de incertitudinile substanțiale privind emisiile naturale, precum și cantitatea și sursa primară de mercur ce e reemisă către atmosferă de către soluri și ape. Estimările din 1994 indică faptul că aproximativ 200.000 tone de mercur au fost emise în atmosferă din 1890, aproximativ 95% fiind localizat în soluri, 3% în oceane și 2 % în atmosferă.<ref name=Congress/>

==Proprietăți==
===Fizice===
[[Imagine:Hg Mercury.jpg|thumb|right|200px|Proba de mercur]]
[[Imagine:50 de bani pe mercur.jpg|thumb|right|200px|O [[monedă]] de [[Leu românesc|50 de bani]] ([[densitate]] ~ 8,4 g/cm<sup>3</sup>) plutește pe mercur datorită forței de plutire și a [[tensiune superficială|tensiunii superficiale]]]]
Mercurul este singurul metal care este întâlnit în starea de agregare [[lichid]]ă în condiții standard de temperatură și presiune; este un metal necombustibil, greu, de culoare [[argintiu (culoare)|argintie]], care se va contracta sau își va mări [[volum]]ul odată cu creșterea temperaturii, făcându-l un material ideal pentru termometre.<ref>''College Physics: Reasoning and Relationships'', de Nicholas Giordano, pagina 472</ref> Comparativ cu alte metale, este un slab [[Conductivitate termică|conductor termic]] și un ușor [[Conductivitate electrică|conductor de electricitate]].<ref>{{Harvnb|Burke|2002|p=49}}</ref>

Este ușor [[Volatilitate|volatil]], eliberând vapori toxici dacă este [[încălzire|încălzit]], iar vaporii acestuia (deși [[incolor]]i) pot fi recunoscuți după culoarea lor albastru-violacee în momentul când [[electricitate]]a este prezentă.<ref>{{Harvnb|Greenberg|Patterson|1998|p=28}}</ref> Prezintă un punct unic de topire, -38,83&nbsp;°C, un punct de fierbere de 356,73&nbsp;°C, și are o densitate de 13.5336 g/cm<sup>3</sup>.<ref>{{Harvnb|Krebs|2006|p=168}}</ref> La încălzire, metalul se dilată în mod uniform, fierbând la temperatura de 357,01&nbsp;°C și vaporizându-se la 360&nbsp;°C.<ref name=Eisler23>{{Harvnb|Eisler|1994|p=23}}</ref> Mercurul prezintă [[solubilitate]] mare.<ref>{{Harvnb|Sarkar|Datta|Hannigan|2011|p=25}}</ref>

Sublimatul coroziv de mercur este o [[Sare (chimie)#Săruri normale (neutre)|sare neutră]], formată prin uniunea acidului unei sări comune și mercur și care conține o cantitate de acid destul de abundentă pentru a putea dizolva noua cantitate de mercur, din moment ce patru părți din sublimat pot dizolva mai mult de trei părți de mercur proaspăt.<ref name="Source Book 78">{{Harvnb|Leicester|1952|p=78.}}</ref> Dacă este privat de acidul conținut, mai este cunoscut și sub numele de ''mercur dulce'' (''mercure doux''),<ref name=Leichester78>{{Harvnb|Leicester|Klickstein|1952|p=78}}</ref> și se prezintă într-o stare perfectă de sare neutră; prezintă mai puțin acid decât s-ar putea să conțină, în timp ce sublimatul coroziv de mercur reprezintă excesul de acid al [[sare|sării comune]]).<ref name=Leichester78/>

===Chimice===
Mercurul dizolvă [[aur]]ul, [[zinc]]ul și multe alte metale formând [[aliaj]]e cu acestea denumite amalgame.<ref>''[https://books.google.ro/books?id=ZqJtTV6DLTAC&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false Essentials of Operative Dentistry]'', de I. Anand Sherwood, pagina 232</ref> Deoarece [[fier]]ul este o excepție de la această regulă, recipientele de fier au fost folosite în comerțul cu mercur.<ref>{{Harvnb|Wiberg|Wiberg|2001|p=1305}}</ref> Încălzirea mercurului în aer conduce la formarea [[Oxid de mercur (II)|oxidului de mercur]].<ref name=Eisler415>{{Harvnb|Eisler|2007|p=415}}</ref>

Poziția sa în seria reactivității metalelor face mercurul un metal care nu reacționează cu acizii obișnuiți precum [[acid sulfuric]] diluat, deși acizii oxigenați concentrați ca acidul sulfuric sau [[acid azotic|acidul azotic]] sau apa regală ([[acid clorhidric]] + [[acid azotic]]) pot să dizolve mercurul în scopul obținerii sulfaților, azotaților și clorurilor.<ref name=Nabi4/> La fel ca și argintul, poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic.<ref name=Nabi4/> Mercurul reacționează cu [[sulf]]ul, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur.<ref name=epa/>

Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, [[oxigen]], [[Protoxid de azot|oxid nitros]], [[dioxid de carbon]], [[amoniac]]; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de [[oxid mercuros]], iar încălzirea în aer sau oxigen la 350&nbsp;°C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O<sub>2</sub>(g) → 2HgO(s).<ref name=Eisler415/>

Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând:<ref>''Inorganic Reactions and Methods, The Formation of Bonds to Halogens, Partea 2'', de J. J. Zuckerman, pagina 147</ref>
{| class="wikitable"
!Săruri
!Formula
|-
|[[Fluorură de mercur|fluorură de mercur (II)]]
|Hg(l) + F<sub>2</sub>(g) → HgF<sub>2</sub>(s) (alba)
|-
|[[Clorură de mercur|clorură de mercur (II)]]
|Hg(l) + Cl<sub>2</sub>(g) → HgCl<sub>2</sub>(s) (alba)
|-
|[[Bromură de mercur|bromură de mercur (II)]]
|Hg(l) + Br<sub>2</sub>(l) → HgBr<sub>2</sub>(s) (alba)
|-
|[[Iodură de mercur|iodură de mercur (II)]]
|Hg(l) + I<sub>2</sub>(s) → HgI<sub>2</sub>(s) (rosie)
|}Mercurul dizolvă alte metale, formând compușii numiți amalgame.<ref name=Eisler23/> Amalgamarea reprezintă metoda chimică de recuperare a mercurului pentru reutilizare prin procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în [[apă]];<ref name=Smith42>{{Harvnb|Smith|Means|1994|p=42}}</ref> acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale.<ref name=Smith42/> De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere [[Termodinamică|termodinamic]] să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o [[reacție chimică]] ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul solid.<ref name=Smith42/>

Testele efectuate în laboratoare au indicat că un schimb electronic cauzează [[Gaz nobil|gazele nobile]] să reacționeze cu vaporii de mercur. Acești compuși sunt stabili datorită [[Forță van der Waals|forțelor Van der Waals]] și rezultă în Hg·Ne, Hg·Ar, Hg·Kr și Hg·Xe (vezi [[exciplex]]).<ref name=Nabi5/> Compușii organici ai mercurului sunt de asemenea importanți. Metilmercurul este un compus periculos care este adesea încriminat ca agent de poluare al apei.<ref name=Nabi5/>

Descoperirea fluorurii de mercur (IV) (HgF<sub>4</sub>) a fost anunțată în septembrie 2007.<ref name="WangX">{{cite journal|author=Wang, X.; Andrews, L.; Riedel, S.; Kaupp, M.|title=Mercury Is a Transition Metal: The First Experimental Evidence for HgF4|journal=Angewandte Chemie International Edition|publisher=WILEY-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA|location=Weinheim|volume=46|issue=44|pages=8371–8375|url=http://www3.interscience.wiley.com/journal/116323937/abstract?CRETRY=1&SRETRY=0|doi=10.1002/anie.200703710|year=2007}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}{{Subscription}}</ref>

Fulminatul de mercur, Hg<sub>2</sub>(NO<sub>3</sub>)<sub>2</sub>, poate fi obținut prin dizolvarea mercurului în acid azotic, adăugând apoi alcool etilic.<ref>{{Harvnb|Sivasankar|2008|p=448}}</ref> Reacțiile chimice includ nitrarea mercurului metalic cu un exces de acid azotic:
<div style="text-align:center">Hg + 3 OHNO<sub>2</sub> => HgNO<sub>3</sub> + OHNO<sub>2</sub> + NO<sub>2</sub></div>
iar apoi azotatul de mercur și excesul de acid va fi adăugat într-o soluție de [[etanol]], formând astfel fulminatul de mercur:
<div style="text-align:center">HgNO<sub>3</sub> + HNO<sub>3</sub> + C<sub>2</sub>H<sub>6</sub>O => Hg(ONC)<sub>2</sub></div>

Sulfura de mercur, HgS, este preparată prin precipitarea ionilor Hg2+ folosind o soluție de [[acid hidrocloric]] cu [[hidrogen sulfurat]].<ref name=a/>

==Rol biologic==
===Fiziologia umană===
Cu toate că este prezent în construcția tuturor organismelor vii, datorită volatilității sale ce îi permite infiltrarea în acestea, mercurul nu prezintă nici un rol biologic.<ref name=Emsley255/> Cantitatea ingerată este de 3 micrograme pe zi în rândul [[adult|adulților]], iar în cazul [[copil|copiilor]] este de 1 microgram/zi.<ref name=Emsley255>{{Harvnb|Emsley|2011|p=255}}</ref> Solurile utilizate în [[agricultură]] pot conține 0,2 ppm de mercur, pătrunzând în alimente precum [[morcov]]ii, [[cartof]]ii și [[ciupercă|ciupercile]], acestea din urmă conținând până la 1 ppm sau mai mult.<ref name=Emsley255/>

==Producție==
[[Imagine:Mercury-27128.jpg|thumb|200px|Cinabru]]
Principalul minereu de mercur, cinabrul, a fost extras în mod continuu încă din anul [[415 î.Hr.]]; istoric, existau cinci areale miniere pentru extragerea mercurului: districtul Almeden din Spania, districtul Idrija din Slovenia, districtul Monte Amiata în Italia, precum și locații variate din [[Peru]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] și regiuni din [[Rusia]], [[Ungaria]], [[Mexic]] și [[Austria]].<ref>{{Harvnb|Eisler|1994|p=11}}</ref>

Utilizate în producția de mercur, minereurile de cinabru sunt încălzite în furnale, iar mercurul părăsește furnalul sub forma vaporilor, împreună cu [[Dioxid de sulf|SO<sub>2</sub>]] rezultat. Vaporii mercurului sunt condensați în tuburi răcite cu apă și [[email]]ate cu [[ceramică]], iar apoi sunt colectați în [[recipient]]e din [[fier]], umplute cu apă și căptușite cu [[ciment]].<ref name=Wiberg1303/> Mercurul obținut astfel este foarte pur, nefiind nevoie rafinarea acestuia.<ref name=Wiberg1303/>

În 2005, China era cel mai mare producător de mercur cu aproape două treimi din cantitatea extrasă la nivel mondial, urmată de [[Kârgâzstan]].<ref>{{cite book|title=World Mineral Production|date= May 2001|publisher= British Geological Survey, NERC|location= London|year= 2007}}</ref> Tabelul de mai jos prezintă cantitatea de mercur exprimată în [[tonă|tone]], precum și principalii producători ai acestui element:<ref>{{Citation| last=Scoullos| first=Michael|coauthors=Gerrit H. Vonkeman, I. Thornton, Z. Makuch|title=Mercury — Cadmium — Lead Handbook for Sustainable Heavy Metals Policy and Regulation|year=2012|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=9789401004039| url=https://books.google.ro/books?id=7NEpBgAAQBAJ&dq=Mercury+%E2%80%94+Cadmium+%E2%80%94+Lead+Handbook+for+Sustainable+Heavy+Metals+Policy+and+...&hl=ro&source=gbs_navlinks_s|page=16|language=engleză}}</ref>
{| align=center="1" class="wikitable"
|-
! Țara!!1993!!1994!!1995!!1996!!1997!!1998!!1999!!2000
|-
|<div style="text-align:center">[[Algeria]]</div> ||<div style="text-align:center">459</div>||<div style="text-align:center">414</div>||<div style="text-align:center">292</div>||<div style="text-align:center">368</div>||<div style="text-align:center">447</div>||<div style="text-align:center">224</div>||<div style="text-align:center">200</div>||<div style="text-align:center">200</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[China]]</div> ||<div style="text-align:center">520</div>||<div style="text-align:center">470</div>||<div style="text-align:center">780</div>||<div style="text-align:center">510</div>||<div style="text-align:center">830</div>||<div style="text-align:center">230</div>||<div style="text-align:center">200</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Finlanda]]</div> ||<div style="text-align:center">98</div>||<div style="text-align:center">83</div>||<div style="text-align:center">90</div>||<div style="text-align:center">88</div>||<div style="text-align:center">90</div>||<div style="text-align:center">80</div>||<div style="text-align:center">80</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Kârgâzstan]]</div>||<div style="text-align:center">1000</div>||<div style="text-align:center">379</div>||<div style="text-align:center">380</div>||<div style="text-align:center">584</div>||<div style="text-align:center">610</div>||<div style="text-align:center">620</div>||<div style="text-align:center">620</div>||<div style="text-align:center">600</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Mexic]]</div>||<div style="text-align:center">12</div>||<div style="text-align:center">12</div>||<div style="text-align:center">15</div>||<div style="text-align:center">15</div>||<div style="text-align:center">15</div>||<div style="text-align:center">15</div>||<div style="text-align:center">15</div>||-
|-
|<div style="text-align:center">[[Rusia]]</div>||<div style="text-align:center">60</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Slovacia]]</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">0<div style="text-align:center">||<div style="text-align:center">0</div>||<div style="text-align:center">0</div>||<div style="text-align:center">20</div>||<div style="text-align:center">0</div>||-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Slovenia]]</div>||<div style="text-align:center">0</div>||<div style="text-align:center">6</div>||<div style="text-align:center">0</div>||<div style="text-align:center">5</div>||<div style="text-align:center">5</div>||<div style="text-align:center">5</div>||<div style="text-align:center">0</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Spania]]</div>||<div style="text-align:center">64</div>||<div style="text-align:center">393</div>||<div style="text-align:center">1497</div>||<div style="text-align:center">862</div>||<div style="text-align:center">863</div>||<div style="text-align:center">675</div>||<div style="text-align:center">600</div>||<div style="text-align:center">600</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Tadjikistan]]</div>||<div style="text-align:center">80</div>||55</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">45</div>||<div style="text-align:center">40</div>||<div style="text-align:center">35</div>||<div style="text-align:center">35</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Ucraina]]</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">50</div>||<div style="text-align:center">40</div>||<div style="text-align:center">30</div>||<div style="text-align:center">25</div>||<div style="text-align:center">20</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|<div style="text-align:center">[[Statele Unite ale Americii]]</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>||<div style="text-align:center">75</div>
|-
|<div style="text-align:center">Alte țări</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>||<div style="text-align:center">-</div>
|-
|}

În anul 2003, producția mondială de mercur a scăzut sub 2.000 [[tonă|tone metrice]],<ref name=Nordberg>{{Harvnb|Nordberg|1986|p=679}}</ref> în condițiile în care producția mondială în jurul anului 1975 era estimata la 9.000 de tone metrice.<ref name=Nordberg/>

== Aplicații ==
Mercurul este întrebuințat în unele [[celulă de electroliză|celule de electroliză]] drept [[catod]] de mercur, la extragerea aurului și argintului, în diferite instrumente și aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densimetre, pompe de vid înaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, în lămpile redresoare de curent alternativ, în lămpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgame.<ref>Michael Scoullos,Gerrit H. Vonkeman,I. Thornton,Z. Makuch, ''Mercury — Cadmium — Lead Handbook for Sustainable Heavy Metals Policy and ...'', pagina 34-35</ref>

===Termometrul===
{{Articol principal|Termometru}}
[[Image:Mercury_Thermometer.jpg|thumb|left|150px|Termometru cu mercur care măsoară temperatura camerei.]]
În 1694, [[Carlo Renaldini]] a fost primul care a sugerat să se ia în considerare punctele de fierbere și îngheț ale apei ca și coordonate fixe pentru termometre. [[Termometru]]l cu mercur a fost inventat de fizicianul și inginerul german [[Daniel Gabriel Fahrenheit]]; după ce a fost trimis la Amsterdam în 1714 (fiind plasat într-un [[orfelinat]] după moartea părinților săi), Fahrenheit va întâlni un termometru florentin (inventat în Italia în 1654 de către [[Ferdinando al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana|Arhiducele Ferdinand al II-lea al Toscanei]], membru al [[Familia Medici|familiei de Medici]]). Din nefericire, termometrele florentine (precum și alte termometre ale epocii respective) nu erau la fel de exacte, iar reperele de temperatură erau ziua cu cea mai scăzută temperatură din an și ziua cu cea mai înaltă temperatură.<ref>{{Harvnb|Rittner|2009|p=53}}</ref> Deoarece există fluctuații ale temperaturii în mod natural în decursul anilor, nu existau 2 termometre care să indice aceeași temperatură.<ref name=Rittner54>{{Harvnb|Rittner|2009|p=54}}</ref>

Devine interesat de mecanismul de funcționare al termometrelor florentine și începe fabricarea termometrelor pentru a se întreține; cu toate acestea, stabilirea unor puncte fixe de temperatură pe un termometru era o sarcina dificilă datorita diverselor materiale utilizate pentru aceste [[Măsurare|măsurători]].<ref name=Rittner54/> Timp de câțiva ani, Fahrenheit va încerca să perfecționeze modul de măsurare al temperaturii, reușind să inventeze un termometru pe bază de alcool în 1709 și, ulterior, un [[Termometru din sticlă cu mercur|termometru pe bază de mercur]] în 1714.<ref name=Rittner54/>
[[Fișier:EU mercury thermometer ban - 22 January 2013.svg|miniatura|200px|Harta țărilor [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] (din 2013) care au interzis folosirea mercurului în termometre (cele colorate cu albastru) și care permit folosirea (cele colorate cu roșu).]]
Temperatura a fost de asemenea determinată de către astronomul suedez [[Anders Celsius]], care stabilise scara [[Celsius]], descrisă în lucrarea sa ''Observații privind două grade persistente la un termometru'', publicată în [[1742]].<ref name=Hasok>{{Harvnb|Hasok|2004|p=160}}</ref> Stabilind două puncte fixe (temperatura de topire a gheții și [[Punct de fierbere|temperatura de fierbere a apei]]), a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare al apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de [[presiune atmosferică|presiunea atmosferică]]. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei, iar Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0&nbsp;°C și punctul de topire al gheții la 100&nbsp;°C,<ref name=Hasok/> invers decât le alegem astăzi. Un an mai târziu fizicianul francez [[Jean-Pierre Cristin]] a propus versiunea inversată a scării, cu punctul de îngheț la 0&nbsp;°C și punctul de fierbere la 100&nbsp;°C, denumind-o ''scară centigradă''.<ref>{{Harvnb|Turner|1983|p=239}}</ref>

Termometrele cu mercur au fost utilizate de decenii, fiind utilizate în cadrul centrelor medicale, dar și cu uz casnic.<ref>{{Harvnb|Lindh|2013|p=597}}</ref> Cu toate acestea, toxicitatea mercurului în cazul în care termometrul se sparge a făcut ca mercurul să fie înlocuit de alcool sau produși distilați ai [[petrol]]ului,<ref>{{Harvnb|Wunderlich|2005|p=283}}</ref> precum si termometre pe baza de aliaje de [[galinstan]]. Termometrele cu mercur sunt folosite ocazional în domeniul medical fiind mai exacte decât cele cu alcool, iar în aplicațiile științifice încă se permite utilizarea. Totuși, până în anul 2020 se dorește eliminarea mercurului din dispozitivele medicale sau casnice care au în compunere acest metal, conform [[Organizația Mondială a Sănătății|Organizației Mondiale a Sănătății]].<ref>{{Citation | url=http://adevarul.ro/sanatate/medicina/mercur-1_52595704c7b855ff562c353f/index.html| title=Organizația Mondială a Sănătății: Tot mercurul din dispozitivele medicale trebuie să dispară până în 2020. Ce alte surse de poluare cu mercur există încă| newspaper=Adevărul| date= 12 octombrie 2013| author=Andrada Floria| accessdate=14 august 2015}}</ref>

=== Barometrul ===
{{Articol principal|Barometru}}
[[Barometru]]l este instrumentul de măsură a presiunii atmosferice; principiul de bază al unui barometru pe baza de mercur este acela al acțiunii presiunii atmosferice asupra unei suprafețe de mercur din interiorul unui rezervor, care este echilibrată de către greutatea unei coloane de mercur din interiorul unui tub de sticlă.<ref name=Srivastava>Srivastava, Gyan P. [https://books.google.ro/books?id=QylDlghxdwoC&dq=Surface+Meteorological+Instruments+and+Measurement+Practices&hl=ro&source=gbs_navlinks_s Surface Meteorological Instruments and Measurement Practices], pp. 23-24</ref> 
[[Image:Old-barometers.jpg|thumb|right|150px|Barometre cu mercur]]

Barometrele pe baza de mercur pot fi clasificate în 2 categorii principale:

* Barometrele care determină presiunea prin măsurarea înălțimii coloanei de mercur 
* Barometrele care determina presiunea prin măsurarea greutății coloanei de mercur.<ref name=Srivastava/>

Presiunea atmosferică a fost măsurată pentru prima dată în anul [[1643]] de către fizicianul italian [[Evangelista Torricelli]], asociat al lui [[Galileo Galilei]]. Acesta a umplut tuburi de sticlă de 1,2 m lungime cu mercur și le-a introdus capătul într-o [[cuvă]] cu mercur.<ref>Jacobson, Mark Z. [https://books.google.ro/books/about/Air_Pollution_and_Global_Warming.html?id=UeGlmU2F8_8C&redir_esc=y ''Air Pollution and Global Warming: History, Science, and Solutions''], p. 45</ref> Acesta a observat faptul că mercurul nu părăsește complet tubul, fiind încă prezent la aproape 30 inchi (76&nbsp;cm) deasupra mercurului din cuvă, având încă spațiu deasupra (cu toate ca acesta varia de la o zi la alta); spațiul neocupat a fost denumit ca și [[vid Torricellian]],<ref name=Rittner184>{{Harvnb|Rittner|2009|p=184}}</ref> iar în 1644, Torricelli și-a prezentat o lucrare pentru explicarea experimentelor sale utilizând „argento vivo” (mercur), demonstrând faptul că a descoperit presiunea atmosferică și atestarea barometrului, dispozitiv care să măsoare această presiune.<ref name=Rittner184/>

=== În medicină ===
Compușii mercurici au fost utilizați în tratamentele [[dermatologie|dermatologice]]; un produs numit ''Apa lui Soliman'', întrebuințată în eliminarea pistruilor și a negilor,<ref>{{Citation | url=http://www.descopera.ro/cultura/4873181-top-10-masuri-catastrofale-de-infrumusetare-masculina| title=Top 10 m[suri catastrofale de înfrumusețare masculină| newspaper=''[[Descoperă]]''| date= 9 septembrie 2009| author=Alexandru Safta| accessdate=5 septembrie 2015}}</ref> era constituită din mercur, iar utilizatorii acestui produs își distrugeau pielea,<ref>{{Harvnb|Kent|2003|p=10}}</ref> își diminuau [[gingie|gingiile]] ([[parodontoză]]),<ref name=Gould>{{Harvnb|Gould|2007}}</ref> și provocau căderea [[dinte|dinților]].<ref name=Gould/>

Mercurul a fost utilizat în scop terapeutic datorită efectelor sale anti-sifilitice și [[Antiinflamator nesteroidian|anti-inflamatoare]].<ref>The Western Journal of Medicine, Volumul 2 editat de Theophilus Parvin, pagina 498</ref> Ca și agent anti-sifilitic este binecunoscut din punct de vedere istoric, fiind observată rata scăzuta a infecțiilor cu sifilis și uzul din ce în ce mai diminuat al mercurului în acest scop.<ref>The Western Journal of Medicine, Volumul 2 editat de Theophilus Parvin, pagina 499</ref> Dietilmercurul a fost utilizat în tratarea [[sifilis]]ului în [[1887]] sub forma injectabilă, însă acțiunea sa asupra [[Sistem nervos central|SNC]] a determinat stoparea acestor tratamente.<ref name=Dart1443>{{Harvnb|Dart|2004|p=1443}}</ref> În jurul anului 1913, au fost folosite diuretice pe baza de compuși organici ai mercurului, care au fost eliberate pe piață mai mult de 30 de ani.<ref name=Dart1443/>

[[Fișier:Amalgam.jpg|miniatura|150px|left|Plombă cu amalgam dentar]]
Mercurul este de asemenea utilizat în cadrul lucrărilor dentare ([[plombă|plombe]] în special), în unele [[antiseptic]]e sau în substanțele conservante din vaccine.<ref name=Sullivan519/> Stomatologia folosește mai mult de 100 tone de mercur în fiecare an în cadrul restaurărilor dentare; personalul stomatologic este expus acestui metal prin contactul sau manipularea metalului, precum și inhalarea și aspirarea vaporilor mercurici.<ref name=Sullivan519/> Cel puțin 10% din cabinetele stomatologice din SUA au un conținut mercuric în atmosferă de 0,05&nbsp;mg per m<sup>3</sup>.<ref name=Sullivan519>[https://books.google.ro/books/about/Clinical_Environmental_Health_and_Toxic.html?id=PyUSgdZUGr4C&redir_esc=y Clinical Environmental Health and Toxic Exposures], editat de John Burke Sullivan, Gary R. Krieger, p. 519</ref> În 2008, Danemarca a interzis amalgamul dentar din mercur,<ref name="fda.gov">{{Citation | url=http://www.fda.gov/downloads/advisorycommittees/committeesmeetingmaterials/medicaldevices/medicaldevicesadvisorycommittee/dentalproductspanel/ucm236379.pdf| title=Banning Mercury Amalgam| newspaper=FDA| date= | author=Edlich, Richard F.; Rhoads, Samantha K.;  Cantrell, Holly S.; Azavedo, Sabrina M. and Newkirk, Anthony T.| accessdate=6 septembrie 2015}}</ref> cu excepția plombelor de suprafață pentru molarii masticanți în dentiția permanentă (adultă).

Mercurul este întrebuințat pe scară largă în fabricarea [[rimel]]ului ([[thiomersal]]),<ref name=SA>{{Citation | url=http://www.scientificamerican.com/article/in-the-public-eye-mascara-exempt-from-mercury-treaty/| title=In the Public Eye: Mascara Exempt from Mercury Treaty| newspaper=Scientific America| date=18 octombrie 2013 | author=Brian Bienkowski | accessdate=6 septembrie 2015}}</ref> pentru a prelungi termenul de expirare, având efect anti-bacterian.<ref name=SA/> În anul 2008, [[Minnesota]] a devenit primul stat american care a interzis orice produs care conținea mercur.<ref>{{Harvnb|Nabi|2014|p=12}}</ref>

Clorura de mercur era utilizată în dezinfectarea [[scutec]]elor până în anii 1950, când s-a descoperit că provoacă [[acrodinie]]<ref>''Dermatology'', de Otto Braun-Falco, Gerd Plewig, Helmut Heinrich Wolff, Walter Burgdorf, pagina 1341</ref> la copii sensibili.<ref name=Bank272>{{Harvnb|Bank|2012|p=272}}</ref>

[[Mercurocrom]]ul a fost utilizat în tratarea tăieturilor minore în SUA până în 1998, când FDA a declarat că „nu este recunoscut ca fiind sigur și eficient”.<ref>{{Citation | url=http://www.accessdata.fda.gov/cdrh_docs/reviews/k141341.pdf| title=510(k) Substantial equivalence determination decision memorandum| | author=FDA| accessdate=6 septembrie 2015}}</ref> Totodată, acești compuși sunt utilizați ca și conservanți în unele [[picături oftalmice]], [[pulverizator nazal|spray-uri nazale]] și soluții pentru [[lentilă de contact|lentilele de contact]].<ref name=Bank272/>

=== Explozibili ===
[[Fișier:Mercuryfulminate puryfied.jpg|180px|miniatura|dreapta|Fulminatul de mercur (II) în formă cristalină pură]]
Fulminatul de mercur(II), sau Hg(CNO)<sub>2</sub>, este un exploziv primar ce a fost descoperit în anul [[1823]], iar cea mai importantă proprietate a acestei substanțe este cea de detonare facilă.<ref name=Akhavan34/> Este sensibilă la impact, lumină solară și [[fricțiune]], iar [[detonare]]a se face prin [[scânteie|scântei]] și [[flamă|flame]].<ref name=Akhavan34>{{Harvnb|Akhavan|2011|p=34}}</ref> Această sensibilitate termică și cinetică este atribuită și [[trinitrotoluen]]ului.<ref>{{Harvnb|Yinon|Zitrin|1996|p=4}}</ref> În urma detonării, se eliberează [[monoxid de carbon]], [[azot]] și mercur.<ref name=Akhavan34/>

Fulminatul de mercur este un material superior [[clorat de potasiu|cloratului de potasiu]] datorită proprietății sale de afi necoroziv, însă de asemenea se ia în considerare și faptul că această calitate se diminuează odată cu trecerea timpului.<ref>''[https://books.google.ro/books/about/Hatcher_s_Notebook.html?id=yESNUKSg5aMC&redir_esc=y Hatcher's Notebook]'',  de Julian S. Hatche, pagina 486</ref> Astăzi, fulminatul de mercur a fost înlocuit de substanțe chimice mult mai eficiente, care sunt necorozive, mai puțin toxice si mult mai stabile, precum [[azida de plumb]], [[stifnat de plumb|stifnatul de plumb]] și derivate din [[tetrazen]].<ref>''[https://books.google.ro/books?id=i1LAmo4WH24C&pg=PA63&lpg=PA63&dq=Explosives+in+Metal+Mining+and+Quarry+Operations&source=bl&ots=DUPNCn7QSr&sig=Ex5DFAsYl9bpun_mdPDci9IeIT8&hl=ro&sa=X&ved=0CCgQ6AEwAWoVChMIg8SI-JeoxwIVC10UCh1VRwzF Explosives in Metal Mining and Quarry Operations''], de Charles E. Munroe, Clarence Hall, pagina 36</ref>

Prepararea fulminatului de mercur se face prin dizolvarea mercurului în acid azotic, peste care se adaugă etanol.<ref>{{Harvnb|Akhavan|2011|p=151}}</ref> A fost pentru prima dată preparat de către [[Edward Charles Howard]] în 1800.<ref>{{cite journal
| title = On a New Fulminating Mercury
| author = Edward Howard
| journal = [[Philosophical Transactions of the Royal Society of London]]
| year = 1800
| volume = 90
| issue = 1
| pages = 204–238
| doi = 10.1098/rstl.1800.0012
}}</ref> Structura sa cristalină a fost determinată abia în 2007.<ref>{{cite journal | author = W. Beck, J. Evers, M. Göbel, G. Oehlinger and T. M. Klapötke | title = The Crystal and Molecular Structure of Mercury Fulminate (Knallquecksilber) | year = 2007 | journal = [[Zeitschrift für anorganische und allgemeine Chemie]] | volume = 633 | issue = 9 | pages = 1417–1422 | doi = 10.1002/zaac.200700176}}</ref>

''Azida de mercur'' formează o pudră albă, insolubilă în apă rece, însă relativ solubilă în apă caldă.<ref name=Ledgard110>{{Harvnb|Ledgard|2007|p=110}}</ref> Încălzirea treptată la 212&nbsp;°C conduce la efervescența ei, iar la încălzire rapidă sau la temperaturi de 300&nbsp;°C sarea este detonată.<ref name=Ledgard110/>

=== Lămpi ===
[[Image:Gase-in-Entladungsroehren.jpg|thumb|right|200px|Spectrul luminos al hidrogenului, deuteriumului, azotului, oxigenului și al mercurului.]]
Mercurul poate fi utilizat ca și component al lămpilor fluorescente, acestea conținând până la 1,4&nbsp;mg de mercur. Lămpile fluorescente lineare conțin între 1,4–60&nbsp;mg de mercur.<ref>{{Citation| last=American Institute of Architects|title=Architectural Graphic Standards|year=2007|publisher=John Wiley & Sons|isbn=9780471700913|page=478| url=https://books.google.ro/books?id=8Fn4Xn0TIssC&redir_esc=y}}</ref>

Lămpile mercurice pot fi de 2 tipuri: lămpi cu mercur lichid și lămpi cu amalgam.<ref name=b>Ralf Ebinghaus, Ralph R. Turner, Luiz D. de Lacerda, O. Vasiliev, Wim Salomons, [https://books.google.ro/books?id=_IbqCAAAQBAJ&dq=Mercury+Contaminated+Sites:+Characterization,+Risk+Assessment+and+Remediation&hl=ro&source=gbs_navlinks_s Mercury Contaminated Sites: Characterization, Risk Assessment and Remediation], p. 222</ref> Lămpile cu mercur lichid conțin metalul introdus printr-un proces de [[vid]]are, fiind apoi [[evaporare|evaporat]] în timp ce se produce o [[descărcare electrică]].<ref name=b/> În cazul lămpilor cu amalgam, acestea devin mai acceptate datorită producției și exploatării acestora privind presiunea vaporilor mercurici asupra amalgamului comparativ cu mercurul lichid.<ref name=b/>

Îmbunătățirea lămpilor fluorescente în procesul de fabricare ce presupunea mercurul a reușit să reducă cantitatea de mercur conținută, reducere realizată treptat; acest proces presupunea o capsulă închisă ce conținea mercurul în loc să umple lampa încinsă cu mercur.<ref name=Flesch>{{Harvnb|Flesch|2007|p=49}}</ref> Capsula cu mercur era deschisă în ultimul pas al procesului de producție, evitând riscul de a elibera mercurul din lampă în [[mediu|mediul înconjurător]].<ref name=Flesch/> În prezent, lampa fluorescentă obișnuită, de 120&nbsp;cm, conține cu 75% mai puțin mercur decât aceeași lampă construită în anul 1985.<ref name=Flesch/>

[[Fișier:2014-12-20 16 42 12 Mercury vapor street light along Terrace Boulevard in Ewing, New Jersey.JPG|200px|miniatura|stanga|Iluminare stradală cu mercur în [[Ewing, New Jersey]]]]
Spectrul luminos al mercurului constă în principal în nuanțe violete și verzi,<ref name=Watt>Watt, Susan, [https://books.google.ro/books/about/Mercury.html?id=gj90J7mU9IwC&redir_esc=y Mercury], p. 21</ref> iar unele lămpi cu mercur pot emite și [[Raze ultraviolete|ultraviolete]].<ref name=Watt/>

Lămpile mercurice sunt utilizate în principal în [[industrie]], agricultură, [[medicină]], [[Metodă științifică|cercetări științifice]] și în uzul casnic.<ref name=b/> Acestea pot fi utilizate și în [[stâlp de iluminat|iluminatul stradal]] și al spațiilor publice, duplicarea fotosensibilă și iluminarea spațiilor miniere; prezintă și aplicații decorative ([[panou publicitar|panouri publicitare]]), facilități agriculturale (lămpi speciale pentru fermele crescătoare de bovine), [[electrografie]], etc.<ref name=b/> În anul 2001, producătorii americani de lămpi utilizaseră 9 tone de mercur, cantitate exprimată prin reducerea cu 67% a celor 27 tone utilizate în anul 1990.<ref name=Flesch/>

=== [[Amalgamare]] ===
Utilizarea mercurului în industria minieră a amalgamelor și concentrarea metalelor prețioase datează din [[2700 î.Hr.]], când [[Fenicia|fenicienii]] și [[Cartagina|cartaginezii]] au adoptat această metodă în Spania.<ref name=Eisler/> Tehnica s-a răspândit datorită romanilor în anul [[50]], fiind similară metodei din zilele noastre.<ref name=Eisler/> În [[177]], [[Roman (cetățean)|romanii]] au interzis folosirea mercurului în [[Număr de oxidare|stare elementară]] pentru extragerea aurului în Italia, posibil datorită ca reacție la problemele de sănătate cauzate de această activitate.<ref name=Eisler>{{Harvnb|Eisler|2007|p=473}}</ref>

Pe teritoriul [[America|Americilor]], mercurul a fost introdus în [[secolul al XVI-lea]] pentru amalgamarea aurului și argintului mexican.<ref name=Eisler/> În anul 1849, în timpul [[Goana după aur din California|Febrei Aurului Californian]], mercurul a fost foarte utilizat și otrăvirea cu mercur a fost des întâlnită printre [[miner]]i.<ref name=Eisler/> În perioada 1854-1884, minele aurifere din zona [[Sierra Nevada (SUA)|Sierrei Nevada]] au eliberat între 1.400-3.600 tone de mercur în mediu.<ref name=Eisler/> În [[America de Sud]], mercurul a fost utilizat intensiv de către colonizatorii spanioli, eliberând aproximativ 200.000 tone metrice de mercur în mediu între 1550 și 1880 ca și rezultat direct al acestui proces.<ref name=Eisler/> În perioada de vârf a [[Goana după aur din Brazilia|febrei aurului]] din [[Brazilia]] anului 1880, mai mult de 6 milioane căutau aur doar în regiunea [[amazonia]]nă.<ref name=Eisler/>

==Aspecte de sănătate și securitate==
===Mercur elementar===
====Absorbție====
[[Fișier:Dental Mercury MSDS.jpg|left|thumb|150px|Simbolul pentru substanțe toxice (în partea de jos) întâlnit pe o atenționare privind existența mercurului în produse]]
Pătrunderea mercurului în [[organism]] se face fie la nivel cutanat, fie prin vaporii inspirați, fie prin tractul digestiv în momentul consumului alimentelor contaminate cu mercur.<ref name=Lew5/>

Mercurul este un element prea puțin absorbit în contactul cu [[Piele (anatomie)|pielea]] sau atunci când este [[ingerare|ingerat]], fiind periculos datorită potențialului său volatil. Testele efectuate pe subiecte animale au demonstrat că mai puțin de 0,01% din mercurul ingerat este absorbit intact de-a lungul [[Tubul digestiv|tractului]] gastrointestinal, deși acest lucru nu s-ar aplica celor care suferă de [[ileus]]. Cazuri ale toxicității sistemice în ingestia accidentală sunt rare, iar încercările de [[Sinucidere|suicid]] prin administrarea intravenoasă a mercurului nu apare în aceste cazuri.<ref>{{Harvnb|McAllister|Willerson|2006|p=8}}</ref> Cu toate că studiile nu s-au efectuat din punct de vedere cantitativ, proprietățile fizice ale mercurului elementar îi limitează absorbția în pielea intactă.<ref name="ATSDR">{{Citation | url=http://www.atsdr.cdc.gov/toxprofiles/tp46.pdf| title=Toxicological Profile for Mercury| newspaper=ATSDR| date=1999 | author=Agency for Toxic Substances and Disease Registry| location=Atlanta, GA|accessdate=14 august 2015}}</ref> Mercurul poate fi absorbit dermal, însă acest traseu este stabilit a fi de doar 1% prin [[inhalare]].<ref name="hursh1989">{{cite journal|doi=10.1080/00039896.1989.9934385|author=Hursh J.B., Clarkson T.W., Miles E., Goldsmith L.A. | title=Percutaneous absorption of mercury vapor by man | journal=Arch. Environ. Health | volume=44 | issue=2 | pages=120–127 | year=1989 | pmid=2494955}}</ref>

Aproximativ 80% din vaporii de mercur inhalați sunt absorbiți prin intermediul [[Sistemul respirator|sistemului respirator]], fiind apoi distribuit prin [[sistemul circulator]] în tot corpul.<ref>{{cite journal | author = Cherian MG, Hursh JG, Clarkson TW | year = 1978 | title = Radioactive mercury distribution in biological fluids and excretion in human subjects after inhalation of mercury vapor | url =http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/686833 | journal = Archives of Environmental Health | volume = 33 | issue = | pages = 190–214 }}</ref>

====Toxicitate====
[[Fișier:Hazard X.svg|thumb|80px|right|Simbolul pentru substanțe iritante]]
În urma unor experimente asupra [[cloroplast]]elor, s-a demonstrat că ionul metalic induce [[peroxidare]]a [[lipide]]lor, pierderea pigmenților fotosintetici și degradează proteinele;<ref>{{Citation| title=Issues in Biochemistry and Biophysics Research: 2012 Edition|year=2013|publisher=ScholarlyEditions|isbn=9781481645881|page=382| url=https://books.google.ro/books?id=uGODTVOBGMkC&dq=Issues+in+Biochemistry+and+Biophysics+Research:+2011+Edition&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}</ref> cu toate că mercurul în stare elementara este oxidat rapid în mercur (II) în interiorul [[eritrocite]]lor (care prezintă o afinitate mare pentru substanța în cauză), o mare parte din acest element chimic absorbit pe cale pulmonară ajunge la creier și pătrunde în acesta înaintea oxidării, datorită liposolubilității sale.<ref name=Manahan219>{{Harvnb|Manahan|2002|p=219}}</ref> Mercurul anorganic (II) tinde să se acumuleze în [[rinichi]].<ref name=Manahan219/>

Mercurul este un element otrăvitor, care are tendința de acumulare în corp în decursul timpului; acționează ca o neurotoxină, distrugând țesutul nervos și cel cerebral.<ref name=epa>{{cite web|url=http://www.epa.gov/mercury/spills/index.htm|title=Mercury: Spills, Disposal and Site Cleanup|publisher=Environmental Protection Agency|accessdate=11 august 2007}}</ref>

Intoxicația acută, datorată unor concentrații mari de mercur, provoacă o serie de tulburări cognitive, comportamentale, senzoriale și motorii. Cele mai evidente simptome includ tremurul, labilitatea emoțională ([[iritabilitate]], [[timiditate]] excesivă, pierderea [[încredere de sine|încrederii de sine]] și [[nervozitat]]e), [[insomnie]],<ref name=Tweedy>{{Harvnb|Tweedy|2005|p=302}}</ref> [[Amnezie|pierderea memoriei]], schimbări neuromusculare ([[slăbiciune musculară]], [[atrofie musculară|atrofierea mușchilor]] și [[spasm]]e), [[migrenă|dureri de cap]], [[polineuropatie]] ([[parestezie]], [[reflex tendonal hiperactiv|reflexe tendonale hiperactive]], reducerea vitezei de conducție a nervilor motorii și senzitivi), iar funcția cognitivă este deficitară.<ref name="ATSDR" />

Expunerea cronică, chiar și la concentrații mici între 0,7–42 μg/m<sup>3</sup>, au arătat ca și simptome tremurul, cunoștințe cognitive slabe și [[tulburare de somn|tulburări ale somnului]].<ref name="ngim">{{cite journal|author=Ngim CH, Foo SC, Boey KW, and Keyaratnam J | title=Chronic neurobehavioral effects of elemental mercury in dentists | journal=British Journal of Industrial Medicine | volume=49 | pages=782–790 | year=1992|pmid=1463679|issue=11|pmc=1039326}}</ref><ref name="liang">{{cite journal|author=Liang YX, Sun RK, Chen ZQ, and Li LH | title=Psychological effects of low exposure to mercury vapor: Application of computer-administered neurobehavioral evaluation system | journal=Environmental Research | volume=60 | pages=320–327 | doi=10.1006/enrs.1993.1040 | year=1993|pmid=8472661|issue=2}}</ref>

Pe termen scurt sau lung, expunerea la mercur conduce la tremurat, fluctuații ale dispoziției, [[surzire|pierderea auzului]] și [[orbire]], iar factorii aceștia fac ca și cea mai mică cantitate de mercur să fie periculoasă.<ref name=Lew5>{{Harvnb|Lew|2008|p=5}}</ref>

====Grupuri expuse====
[[Image:Fur_hat_maker,_1938_(8868083304).jpg|thumb|right|150px|Pălărier care operează cu mercur fără echipament de protecție, expunându-se astfel intoxicației cu mercur]]
Intoxicarea cu mercur a fost întâlnită în rândul anumitor categorii profesionale, cu predilecție în rândul pălărierilor, conducând la boala numită "boala pălărierului nebun"<ref name="ReferenceA">Rare Diseases and Orphan Drugs: Keys to Understanding and Treating the ..., de Jules J. Berma, pagina 230</ref>. Începând cu secolul al XVII-lea, pălărierii europeni foloseau mercurul în fabricarea pâslei din blana animalelor<ref name="ReferenceA"/>. Vaporii mercurici induceau tremurul, iar această manifestare a fost prezentă în rândul pălărierilor timp de cel puțin 2 secole. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, descoperirile științifice au demonstrat legătura dintre expunerea la mercur și tremur. Legislația engleză a emis legi menite să protejeze această categorie ocupațională, incidența bolii a scăzut, însă aceasta reapare în rândul muncitorilor din industria auriferă, care utilizează mercurul în extracțiile de aur<ref name="ReferenceA"/>.

====Tratamentul intoxicațiilor====
Cercetările efectuate în scopul tratării intoxicațiilor cu mercur sunt limitate. Medicamentele actuale care pot fi utilizate în cazul intoxicațiilor acute cu mercur sunt [[chelator]]ii [[N-acetil-glucozamină|N-acetyl-D]], L-[[penicilamina]] (NAP), [[British Anti-Lewisite]] (BAL), [[2,3-dimercapto-1-acid propanesulfonic]] (DMPS) și [[acid dimercaptosuccinic|acidul dimercaptosuccinic]] (DMSA). În cadrul unui studiu restrâns de includea 11 muncitori expuși la mercur elementar, aceștia au fost tratați cu DMSA și NAP.<ref>{{cite journal|author=Bluhm, RE |journal=Hum Exp Toxicol |date=1992 |volume=11|issue=3|title=Elemental Mercury Vapour Toxicity, Treatment, and Prognosis After Acute, Intensive Exposure in Chloralkali Plant Workers. Part I: History, Neuropsychological Findings and Chelator effects.|doi=10.1177/096032719201100308 |pmid=1352115|display-authors=1|last2=Bobbitt|first2=R. G.|last3=Welch|first3=L. W.|last4=Wood|first4=A. J.J.|last5=Bonfiglio|first5=J. F.|last6=Sarzen|first6=C.|last7=Heath|first7=A. J.|last8=Branch|first8=R. A.|pages=201–10}}</ref> Terapia pe baza de chelatori a rezultate în mobilizarea unei fracțiuni minuscule al totalului mercur estimat a fi prezent în organism. DMSA a fost de asemenea utilizat în accentuarea eliminării mercurului într-un grad mai mare decât NAP.<ref>{{cite journal|pmid=1352115|date=1992|title=Elemental mercury vapour toxicity, treatment, and prognosis after acute, intensive exposure in chloralkali plant workers. Part I: History, neuropsychological findings and chelator effects.|volume=11|issue=3|pages=201–10|journal=Human & Experimental Toxicology|doi=10.1177/096032719201100308|author1=Bluhm, Re|author2=Bobbitt, Rg|author3=Welch, Lw|author4=Wood, Aj|author5=Bonfiglio, Jf|author6=Sarzen, C|author7=Heath, Aj|author8=Branch, Ra}}</ref>

====Reducerea riscurilor====
În cazul deversărilor care includ mercurul (precum în cazul termometrelor cu conținut mercuric sau al becurilor fluorescente), sunt întrebuințate anumite tehnici de îndepărtare al metalului pentru a evita expunerea și captarea acestuia.<ref name=epa/> Procedural, picăturile de mercur trebuie să fie unite pe o suprafață netedă pentru a fi îndepărtate cu o [[pipetă]] sau trebuie direcționat într-un recipient. [[Aspirator|Aspiratoarele]] si [[mătură|măturile]] cauzează dispersarea mercurului într-un grad mai mare, nefiind indicată utilizarea acestora.<ref>[https://books.google.ro/books?id=gsKWBH7rjT4C ''Automated Lighting: The Art and Science of Moving Light in Theatre, Live...''] de Richard Cadena, pagina 230</ref> Ulterior, o pulbere fină de sulf, zinc sau orice alta combinație care formează un amalgam cu mercurul la temperaturi obișnuite pot fi folosite pentru a asigura îndepărtarea acestuia.<ref>''Automated Lighting: The Art and Science of Moving Light in Theatre, Live ...'' de Richard Cadena, pagina 231</ref> Materialele cu suprafața poroasă și textilele nu sunt eficiente în înlăturarea tuturor urmelor de mercur, fiind indicată debarasarea acestora în urma expunerii cu mercur.<ref>Pauline C. Anderson, Alice E. Pendleton, ''The Dental Assistant'', pagina 348</ref>

===Compuși anorganici cu mercur===
Mercurul este întâlnit ca și [[compus anorganic]] în substanțe precum [[săruri]]le, de exemplu [[Clorură de mercur (II)|clorura de mercur (II)]]; aceste săruri afectează sistemul gastrointestinal și [[rinichi]]i, cauzând distrugerea țesutului renal.<ref name=Hypertension/> Cu toate acestea, deoarece nu pot pătrunde ușor dincolo de [[Barieră hematoencefalică|bariera sânge-creier]], mercurul poate cauza puține daune neurologice fără expunere continuă.<ref name=Hypertension>{{cite journal
  | author =Langford NJ, Ferner RE
  | title =Toxicity of mercury
  | journal =Journal of Human Hypertension
  | volume =13
  | issue =10
  | pages =651–6
  | year =1999
  | url =http://www.nature.com/jhh/journal/v13/n10/pdf/1000896a.pdf
  | accessdate =2007-07-31
  | doi =10.1038/sj.jhh.1000896|format=PDF
  | pmid =10516733}}</ref> Cele două stări de oxidare ale mercurului formează sărurile mercuroase (I) sau mercurice (Hg<sub>2</sub><sup>2+</sup> și Hg<sup>2+</sup>). Mercurul (II) în aceste săruri este cu mult mai toxic decât mercurul (I) datorită solubilității lor mai mari; datorita acestei proprietăți, sunt mult mai ușor absorbite în tractul gastrointestinal.<ref name=Hypertension/>

====Cianură de mercur====
[[Fișier:Mercury(II)-cyanide-3D-vdW.png|200px|miniatura|dreapta|Modelul chimic al cianurii de mercur]]
Cianura de mercur (cunoscută și ca ''cianură mercurică'') Hg(CN)<sub>2</sub>, este un compus mercuric toxic; ingestia sa provoacă deopotrivă otrăvirea cu mercur și cu [[cianură]].<ref name=Mercuric/> Hg(CN)<sub>2</sub> poate pătrunde în interiorul corpului prin inhalare, ingestie sau prin [[absorbție]] cutanată. Inhalarea cianurii mercurice irită [[gât]]ul și pasajele aeriene.<ref name=Mercuric/> Încălzirea sau contactul Hg(CN)<sub>2</sub> cu acidul sau suspensie acidă, eliberează vapori toxici de mercur și cianură care pot cauza [[Bronșită|bronșita]] cu [[tusă|tuse]] și flegmă și/sau iritarea țesutului pulmonar.<ref name=Mercuric/> Contactul cu [[ochi]]i pot cauza [[arsură|arsuri]] și pete maronii, iar expunerea pe termen lung pot afecta vederea periferică; contactul cu pielea poate cauza [[alergie|alergii]], [[Erupție (medicină)|iritații]] și culoarea gri a pielii.<ref name=Mercuric>{{Citation | url=http://www.gulflink.osd.mil/m256/m256_refs/n17en111/164.htm| title=Mercuric Cyanide| newspaper=Gulflink.osd.mil| date=1987 | author=GulfLINK| accessdate=14 august 2015}}</ref>

Expunerea cronică la urmele de compus pot duce la acumularea mercurului în corp de-a lungul timpului; ar fi nevoie de luni sau de ani pentru eliminarea mercurului în exces din corp.<ref name="Mercuric" /> Supraexpunerea la cianură mercurică poate conduce la distrugerea țesutului renal și/sau [[otrăvire cu mercur]], conducând la [[iritabilitate]], [[gingie|gingii]] iritate, secreție intensă de [[salivă]], gust metalic, [[pierderea apetitului]], pierderea memoriei, [[schimbări de personalitate]] și distrugerea [[țesutul nervos|țesutului nervos]].<ref name="Mercuric" /> Expunerea la doze mari poate fi fatală, existând posibilitatea [[deces]]ului subit.<ref name="Mercuric" />

Abilitatea cianurii mercurice de a cauza probleme reproductive nu a fost testată; cu toate că compușii anorganici ai mercurului nu au arătat să aibă efecte [[teratogen]]e, aceștia trebuie manipulați cu grija, fiind cunoscuți să afecteze dezvoltarea embrionară și să scadă [[fertilitate]]a.<ref name="Mercuric" />

Conform unui studiu, două persoane au prezentat simptome ale [[otrăvirea cu cianură|otrăvirii cu cianură]] în câteva ore de la ingestia cianurii mercurice sau oxicianura de mercur, Hg(CN)<sub>2</sub>•HgO, în încercarea lor de a se sinucide. Toxicitatea Hg(CN)<sub>2</sub> este atribuită aproape exclusiv otrăvirii cu mercur; cu toate acestea, pacientul care ingerase oxicianură de mercur decedase după cinci ore din cauza otrăvirii cu cianură, înainte ca orice simptom al otrăvirii cu mercur să fie observate. Pacientul care ingerase Hg(CN)<sub>2</sub> arătase inițial simptome ale otrăvirii acute cu cianură, care au fost controlate, iar ulterior arătase semne ale otrăvirii cu mercur înainte să-și revină. Gradul în care otrăvirea cu cianură are loc este crezut a fi corelată fie cu ionii de cianură eliberați în [[stomac]], care depinde de cantitatea ingerată, [[aciditate gastrică|aciditatea gastrică]] și volumul conținutului gastric.<ref name="Benaissa">{{cite journal | doi = 10.1007/BF01700673 | author = Benaissa M.L., Hantson P., Bismuth C., Baud F.J. | year = 1995 | title = Mercury oxycyanide and mercuric cyanide poisoning: two cases.| url = | journal = Intensive Care Med. | volume = 21 | issue = 12| pages = 1051–1053 | pmid = 8750135 }}</ref> Deoarece moleculele de Hg(CN)<sub>2</sub> rămân nedisociate în apa pură și în soluțiile bazice,<ref name="Aylett">Aylett, B.J.  "Mercury (II) Pseudohalides: Cyanide, Thiocyanate, Selenocyanate, Azide, Fulminate."  ''Comprehensive Inorganic Chemistry'' 3:304-306.  J.C. Bailar, H.J. Emeléus, Sir Ronald Nyholm, and A.F. Trotman-Dickenson, ed.  Oxford: Pergamon Press, '''1973'''; distributed by Compendium Publishers (Elmsford, NY), p. 304.</ref> disocierea va crește cu cât aciditatea va fi mai mare; o aciditate gastrică mare va ajuta astfel ca ionii de cianură să devină mult mai biodisponibili, crescând posibilitatea otrăvirii cu cianură.<ref name="Aylett"/>

Cianura de mercur a fost utilizată în două crime, petrecute în [[New York (oraș)|New York]] în anul [[1898]]. Autorul crimelor, Roland B. Molineux, trimise medicamente otrăvite victimelor sale prin intermediul serviciilor aeriene poștale americane; prima sa victimă, Henry Barnett, a decedat în urma intoxicației cu mercur la 12 zile de la ingestie, iar cea de-a doua victima, Catherine Adams, decedase din cauza otrăvirii cu cianură la 30 de minute de la ingestia otrăvii.<ref name=Emsley2005/> Precum în cazurile de suicid, diferențele dintre cele două cazuri pot fi atribuite diferențelor de aciditate a soluțiilor ce conțineau otrăvurile sau diferența de aciditate stomacală.<ref name=Emsley2005>{{Harvnb|Emsley|2005}}</ref>

Medicamentul [[S-Nitrozo-N-Acetil penicilamină|n-acetilpenicilamină]] era utilizat pentru a trata otrăvirea cu mercur, însă cu succes limitat.<ref name="Mercuric"/>

====Fulminat de mercur====
[[Fulminat de mercur|Fulminatul de mercur]] (Hg(CNO)<sub>2</sub>) este o [[Săruri|sare]] de culoare albă, deosebit de instabilă la șocuri sau încălzire motiv pentru care este utilizată ca [[explozibil]] primar (declanșează explozia altor explozibili mai stabili).<ref name=Ferens3>{{Harvnb|Ferens|1974|p=3}}</ref> În urma contactului cu această substanță, poate apărea [[dermatită|dermatita]] și [[Conjunctivită|conjunctivita]].<ref name=Ferens3/>

Efectele acute ale intoxicării cu fulminat de mercur includ iritarea mucoaselor, precum și manifestările obișnuite ale intoxicării cu mercur; cea mai comună manifestare cronică este dermatita rezultată în urma sintetizării, datorata expunerii la acest praf în timpul confecționării explozibililor, iar dermatita afectează fața și suprafața anterioară a [[braț]]elor.<ref>{{Harvnb|Deeter|2000|p=347}}</ref>

===Compuși organo-mercurici===

Compușii mercurici tind să fie mult mai toxici decât forma elementară, iar formele organice sunt extrem de toxice, fiind implicate în distrugerea renală și cerebrală. Cel mai periculos compus mercuric, [[dimetilmercur]]ul, este atât de toxic, încât chiar și câțiva microlitri picurați pe piele sau chiar pe o [[mănușă medicinală|mănușă din latex]] pot cauza decesul, precum în cazul lui [[Karen Wetterhahn]].<ref name=Goodell134>{{Harvnb|Goodell|2007|p=134}}</ref>

În 1997, dr. Karen Wetterhahn, cercetător la [[Colegiul Dartmouth]], intrase în contact în mod accidental cu o singură picătură de dietilmercur ce îi căzuse pe mână.<ref name=Goodell134/> Deoarece purta mănuși de latex, nu s-a îngrijorat, însă după doar 5 luni de zile începuse să fie [[incoerență|incoerentă]] și să se lovească de pereți; doctorii nu au putut sa-i dea un diagnostic decât în momentul când aceasta le menționase despre picătura de mercur, iar după câteva luni a decedat.<ref name=Goodell134/>

====Metilmercur====
[[Fișier:Mercurul în lantul trofic.png|miniatura|left|Surse de mercur, conversia la metilmercur și recomandările EPA privind consumul de pește bazat pe nivelul de mercur conținut]]
[[Metilmercur]]ul (MeHg) este principala sursă de mercur organic pentru toate organismele; datorită [[:ro:wikt:bioacumulare|bioacumulării]], pătrunde în [[Rețea trofică|rețeaua trofică]], rezultând astfel concentrații înalte întâlnite printre unele specii.<ref>{{Harvnb|Watras|Huckabee|1994|p=4}}</ref> Peștii precum [[Ton (pește)|tonul]] sau [[pește spadă|peștele spadă]] sunt, de regulă, un motiv de îngrijorare mai mare decât alte specii mai mici. [[Food and Drug Administration|FDA]] și [[Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite]] au sfătuit femeile însărcinate, precum și copiii să evite complet peștele spadă, [[rechin]]ul, [[Scrumbie albastră|macroul]] și [[malacantid]]ul din [[Golful Mexic]], și să își limiteze consumul de ton alb la 170 g pe săptămână, iar pentru ceilalți pești și [[meduză|meduze]] nu mai mult de 340 g pe săptămână.<ref name="fda2004">[http://nepis.epa.gov/Exe/ZyNET.exe/300065VC.TXT?ZyActionD=ZyDocument&Client=EPA&Index=2000+Thru+2005&Docs=&Query=&Time=&EndTime=&SearchMethod=1&TocRestrict=n&Toc=&TocEntry=&QField=&QFieldYear=&QFieldMonth=&QFieldDay=&IntQFieldOp=0&ExtQFieldOp=0&XmlQuery=&File=D%3A\zyfiles\Index%20Data\00thru05\Txt\00000008\300065VC.txt&User=ANONYMOUS&Password=anonymous&SortMethod=h%7C-&MaximumDocuments=1&FuzzyDegree=0&ImageQuality=r75g8/r75g8/x150y150g16/i425&Display=p%7Cf&DefSeekPage=x&SearchBack=ZyActionL&Back=ZyActionS&BackDesc=Results%20page&MaximumPages=1&ZyEntry=1&SeekPage=x&ZyPURL What you need to know about mercury in fish and shellfish - Advice for women who might become pregnant women who are pregnant nursing mothers young children.] [[Food and Drug Administration|FDA]] și [[United States Environmental Protection Agency|EPA]] SUA Advisory EPA-823-F-04-009, martie 2004.</ref> Într-un studiu din 2006, condus de Dr. [[Dariush Mozaffarian]] si Dr. Eric B. Rimm, alocat riscurilor și beneficiilor consumului de pește, beneficiile consumului a 2 porții de pește pe săptămână depășeau riscurile, chiar și pentru femeile tinere gravide, iar evitarea consumului de pește ar conduce semnificativ la decese datorate [[Boli cardiovasculare#Boli cardiace coronariene|bolilor coronariene]] de inimă și subdezvoltare neuronală la copii.<ref name="Mozaffarian D, Rimm EB 2006 1885–99">{{cite journal |journal=JAMA |year=2006 |volume=296 |issue=15 |pages=1885–99 |title= Fish intake, contaminants, and human health: evaluating the risks and the benefits |author= Mozaffarian D, Rimm EB |url=http://jama.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=203640 |pmid=17047219 |doi=10.1001/jama.296.15.1885}}</ref><!-- (Dr. Rimm has reported in the past that he has received payment or honoraria for presentations about food and diets from both the Culinary Institute of America and the International Chefs Association, among others.) -->

Perioada desfășurată de la expunere până la dezvoltarea [[simptom]]elor este lungă; cea mai lungă perioadă latentă este de cinci luni după o singura expunere, în cazul Dartmouth, în timp ce alte cazuri variază de la săptămâni la luni.<ref>''[https://books.google.ro/books?id=ZJl_S0CdkUIC&dq=Methylmercury+and+Neurotoxicity Methylmercury and Neurotoxicity]'', editat de Sandra Ceccatelli, Michael Aschner, pagina 243</ref> Nu s-a furnizat nici o explicație pentru această latență îndelungată. Atunci când primul simptom este prezent, de regulă parestezia,<ref name=Hall34>{{Harvnb|Hall|1996|p=34}}</ref> acesta va fi urmat de altele mult mai severe, uneori culminând cu [[comă|coma]] și decesul. Caracterul și amploarea intoxicației cu mercur depind de factori precum doza administrată, forma chimică a mercurului sau a compusului mercuric, durata și ruta administrării.<ref>{{Harvnb|Wang|2009|p=21}}</ref>

====Etilmercur====
[[Etilmercur]]ul (EtHg) nu prezintă caracteristici studiate la fel de intens ca și cele ale metilmercurului; este eliminat din [[sânge]] mult mai rapid, având un timp de înjumătățire de la 7 la 10 zile, și este [[metabolism|metabolizat]] mai rapid decât metilmercurul.<ref name=Jepson144>{{Harvnb|Jepson|2007|p=144}}</ref> Se presupune că nu prezintă abilitatea metilmercurului de a depăși bariera sânge-creier printr-un transportor,<ref name=Jepson144/> însă se bazează pe [[difuzie]] pentru a pătrunde în țesutul nervos.<ref>{{Harvnb|Apostoli|2006|p=95}}</ref> Sistemul nervos afectat de intoxicația cu această substanță prezintă aceleași simptome ca și intoxicația cu metilmercur, adăugându-se semne ale lezării țesutului renal, precum [[proteinurie|proteinuria]].<ref name=Hall34/>

Intoxicarea cu etilmercur cauzează stări de [[greață]], [[vomă]], [[diaree]] și [[durere abdominală|dureri abdominale]].<ref name=Dart1446/> Sindromul clinic al etilmercurului și metilmercurului este diferit. [[Pacient|Pacienții]] expuși la etilmercur au manifestat [[polidipsie]], [[poliurie]], proteinurie, dureri abdominale, prurit, iar palmele și organele genitale sunt predispuse la dermatite exfoliante. Cu toate că pacienții au dat dovada de incoerență în exprimare și [[ataxie]], [[Stare mentală|starea mentală]] a pacienților nu a fost afectată în cazul acestor pacienți.<ref name=Dart1446/>

====Alte surse====
[[Fenilmercur]]ul este un compus mai puțin toxic decât metilmercurul, fiind mai puțin volatil, traversează bariera placentară și cea dintre sânge și creier (mai lent) și este [[excreție|excretată]] mai rapid; este metabolizat în mercur anorganic, iar modelul său de toxicitate este intermediarul între [[alchil]] și mercurul anorganic.<ref name=Dart1446>{{Harvnb|Dart|2004|p=1446}}</ref>

Alte surse de mercur organic includ [[acetat de fenilmercuric|acetatul de fenilmercuric]] și [[azotat de fenilmercuric|azotatul de fenilmercuric]]; acestea au fost utilizate în [[vopsea|vopselele]] pe baza de [[latex]] pentru proprietățile lor anti-[[mucegai]], însă au fost înlăturate în 1990 datorită cazurilor de toxicitate întâlnite.<ref>{{Citation | url=https://www.extension.purdue.edu/extmedia/4h/4h_949w_web.pdf| title=Indiana 4-H Mercury Recycling Activity| newspaper=Purdue Extension| date=2010 | author=| accessdate=14 august 2015}}</ref>

===Reglementări===
====La nivel internațional====
În cadrul [[Convenția de la Minamata privind mercurul|Convenției de la Minamata privind mercurul]], organizată de către Programul Ecologic al Națiunilor Unite (United Nations Environment Program sau UNEP), 140 de țări s-au angajat să înceteze emisiile de mercur.<ref>{{cite web |url=http://www.unep.org/newscentre/Default.aspx?DocumentID=2702&ArticleID=9373&l=en |title=Minamata Convention Agreed by Nations |publisher=[[United Nations Environment Program]] |accessdate=19 January 2013 |archive-date=2013-01-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130130192928/http://www.unep.org/NewsCentre/default.aspx?DocumentID=2702&ArticleID=9373&l=en |dead-url=yes }}</ref> Convenția a fost semnată la data de 10 octombrie 2013.<ref>{{Citation | url=http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=43963&Cr=mercury&Cr1=#.VfKjTRGqqkp| title=United Nations News Centre - Governments at UN forum agree on legally-binding treaty to curb mercury pollution| newspaper=Un.org| date=19 ianuarie 2013 | author=| accessdate=11 septembrie 2015}}</ref>

====Statele Unite ale Americii====
În Statele Unite, [[Agentia de Protectie a Mediului (SUA)|Agenția de Protecție a Mediului]] este desemnată să controleze contaminările cu mercur. Există câteva legi care conferă această autoritate, precum [[Clean Air Act (United States)|Clean Air Act]], [[Clean Water Act]], [[Resource Conservation and Recovery Act]] și [[Safe Drinking Water Act]]. În completare, legea [[Mercury-Containing and Rechargeable Battery Management Act]], a fost aprobată în 1996, elimină mercurul din conținutul bateriilor și propune modalități eficiente și cu costuri reduse de a debarasa numeroase tipuri de baterii uzate.<ref name="epa regs">{{cite web|url=http://www.epa.gov/mercury/regs.htm|title=Mercury: Laws and regulations|date=16 April 2008|publisher=[[United States Environmental Protection Agency]]|accessdate=30 May 2008}}</ref> America de Nord a contribuit cu aproximativ 11% la emisiile antropogenice de mercur in 1995.<ref>{{cite web|url=http://www.ijc.org/php/publications/html/12br/english/report/chemical/rme.html|title=Reductions in Mercury Emissons|publisher=[[International Joint Commission]] on the [[Great Lakes]]|accessdate=2015-09-06|archive-date=2008-08-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20080828060223/http://www.ijc.org/php/publications/html/12br/english/report/chemical/rme.html|dead-url=yes}}</ref>

Legea [[Clean Air Act (1990)|Clean Air Act]] din Statele Unite, aprobată în 1990, plasează mercurul pe lista poluanților toxici care trebuie manipulați la cel mai înalt nivel posibil. Prin aceasta, ramurile industriale care deversau cantități mari de mercur au fost de acord să se instaleze tehnologii de control de calitate înaltă (''Maximum Achievable Control Technologies-MACT''). În martie 2005, Agenția de Protecție a Mediului au reglementat<ref>{{cite web|url=http://www.epa.gov/air/mercuryrule/|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150906025048/http://www.epa.gov/air/mercuryrule/|title=Clean Air Mercury Rule|publisher=United States Environmental Protection Agency (EPA)|accessdate=1 May 2007|archivedate=2015-09-06|dead-url=no}}</ref> controlul uzinelor ca si surse, instaurând un sistem național de comerț al emisiilor. Până în noiembrie 2006, statele trebuiau sa aplice controale stricte, însă după câteva confruntări legale cu unele state, reglementările au fost combătute de câteva procese federale pe 8 februarie 2008. Regula s-a dovedit a fi ineficientă pentru protecția persoanelor care trăiesc lângă uzinele bazate pe combustibil fosil, conform rezultatelor negative documentate într-un studiu făcut de Agenția de Protecție a Mediului în 1998.<ref name="nj vs epa">{{cite news|url=http://www.cadc.uscourts.gov/internet/opinions.nsf/209337EF04ECD8D185257AD90063FF48/$file/05-1097-1410976.pdf |title=State of New Jersey et al., Petitioners vs. Environmental Protection Agency (Case No. 05-1097)|publisher=United States Court of Appeals for the District of Columbia Circuit. Argued 6 December 2007, Decided 8 February 2008|accessdate= 30 May 2008}}</ref>

Agenția de Protecție a Mediului anunțase noi reglementări pentru uzinele alimentate cu combustibil fosil la data de 22 decembrie 2011.<ref>{{cite news|url=http://www.bostonglobe.com/news/nation/2011/12/22/oldest-dirtiest-power-plants-told-clean/mORfVS1jUOOlXuTPIRQKbL/story.html|title=Oldest, dirtiest power plants told to clean up|date=22 December 2011|newspaper=Boston Globe|accessdate=2 January 2012}}</ref> Cuptoarele din ciment care ardeau deșeurile cu risc sunt manipulate la standarde mai joase decât incineratoarele standard pentru aceste materiale cu risc in Statele Unite, fiind astfel o sursă disproporționată de poluant cu mercur.<ref>{{cite news|url=http://www.npr.org/2011/11/10/142183546/epa-regulations-give-kilns-permission-to-pollute|title=EPA Regulations Give Kilns Permission To Pollute|author=Howard Berkes|agency=NPR|date=10 November 2011|accessdate=2 January 2012}}</ref>

==== Uniunea Europeană ====
În Uniunea Europeană, directiva pentru ''Restricția Uzului anumitor substanțe cu risc de hazard in echipamentul electric și electronic'' (vezi [[Directiva de restrictionare a substantelor cu potential de hazard|RoHS]]) interzice utilizarea mercurului în compunerea unor produse electrice și electronice, limitând cantitatea de mercur în cadrul altor produse la mai puțin de 1000&nbsp;[[ppm]].<ref name="eu regs">{{cite web|url=http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:037:0019:0023:EN:PDF |title=Directive 2002/95/EC on the Restriction of the Use of Certain Hazardous Substances in Electrical and Electronic Equipment|date=27 January 2003 }} Article 4 Paragraph 1. e.g. "Member States shall ensure that, from 1 iulie 2006, new electrical and electronic equipment put on the market does not contain lead, mercury, cadmium, hexavalent chromium, polybrominated biphenyls (PBB) or polybrominated diphenyl ethers (PBDE)."</ref> Sunt anumite restricții privind concentrația de mercur în cadrul ambalajelor (limita este de 100 ppm pentru mercur, [[plumb]], [[Crom|crom hexavalent]] și [[cadmiu]]) și bateriilor (limita este de 5 ppm).<ref>{{cite web|url=http://www.eiatrack.org/s/1785|title=Mercury compounds in European Union:|date=2007|publisher=[http://www.eiatrack.org/ EIA Track]|accessdate=30 May 2008|archive-date=2008-04-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20080428065154/http://www.eiatrack.org/s/1785|dead-url=yes}}</ref> În iulie 2007, Uniunea Europeana a interzis de asemenea utilizarea mercurului în dispozitive neelectrice de măsurare, precum termometrele și barometrele. Actul de interzicere al mercurului se aplică doar în cadrul dispozitivelor noi, conținând scutiri pentru sectorul de sănătate și acorda o perioadă de grație de 2 ani fabricanților de barometre.<ref name="eu reuters">{{cite news|url=http://www.reuters.com/article/2007/07/10/environment-mercury-eu-dc-idUSL0988544920070710|title=EU bans mercury in barometers, thermometers|author=Jones H.|date=10 July 2007|publisher=Reuters|accessdate=30 May 2008}}</ref>
====Norvegia====
[[Norvegia]] a interzis total utilizarea mercurului în fabricarea și importul/exportul produselor mercurice, începând cu 1 ianuarie 2008.<ref name="norway">{{cite news|url=http://www.eubusiness.com/news-eu/1198237627.85|title=Norway to ban mercury|date=21 December 2007|publisher=[http://www.eubusiness.com/ EU Business]|accessdate=30 May 2008|archiveurl=https://web.archive.org/web/20080121173517/http://www.eubusiness.com/news-eu/1198237627.85|archivedate=2008-01-21|dead-url=no}}</ref> În 2002, câteva lacuri din Norvegia s-au dovedit a fi afectate de poluarea cu mercur, cu un exces de 1&nbsp;µg/g de mercur în sedimentele acestora.<ref name="environment norway">{{cite journal|doi=10.1016/j.scitotenv.2005.09.059|date=2006|title=Atmospheric mercury in Norway: contributions from different sources|volume=368|issue=1|pages=3–9|pmid=16310836|journal=The Science of the total environment|author1=Berg, T|author2=Fjeld, E|author3=Steinnes, E}}</ref> În 2008, Ministrul Dezvoltării Mediului Erik Solheim declarase: “Mercurul este unul dintre cele mai periculoase substanțe toxice pentru mediu. Există materiale alternative pentru mercur, așadar este potrivit să se aplice această restricție”.<ref name="fda.gov"/>

====Suedia====
Produsele care prezentau conținut mercuric au fost interzise în Suedia în anul 2009.<ref>{{Citation | url=http://www.thelocal.se/20090114/16892| title=Sweden to ban mercury - The Local| newspaper=Thelocal.se| date=14 ianuarie 2009 | author=| accessdate=7 septembrie 2015}}</ref><ref name="thelocal.se/20120421/40396_2015-09-07">{{Citation | url=http://www.thelocal.se/20120421/40396| title=Sweden may be forced to lift ban on mercury - The Local| newspaper=Thelocal.se| date=21 aprilie 2012 | author=| accessdate=7 septembrie 2015}}</ref>

==Vezi și==
* [[Metal lichid]]
* [[Accidentul ecologic de la Minamata]]

== Note ==
{{listănote|3}}

==Bibliografie==
{{commons|Mercury (element)}}
;în română
* {{Citation| last=Dinu| first=Marian|title=Metale de înaltă puritate|year=1988|publisher=Editura Tehnică|isbn=}}
;în engleză
*{{Citation| last=Akhavan| first=Jacqueline|title=The Chemistry of Explosives|year=2011|publisher=Royal Society of Chemistry Publishing|isbn=9781849733304| url=https://books.google.ro/books/about/The_Chemistry_of_Explosives.html?id=2LfCDJZxey8C&redir_esc=y}}
*{{Citation| last=Apostoli| first=P.|title=Elemental Speciation in Human Health Risk Assessment|year=2006|publisher=World Health Organization|isbn=9789241572347| url=https://books.google.ro/books?id=4_ggc4R8ibMC&dq=Elemental+Speciation+in+Human+Health+Risk+Assessment&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Bank| first=Michael S.|title=Mercury în the Environment: Pattern and Process|year=2012|publisher=University of California Press|isbn=9780520271630| url=https://books.google.ro/books/about/Mercury_in_the_Environment.html?id=MSVKDr-Y-VYC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Burke| first=Robert|title=Hazardous Materials Chemistry for Emergency Responders, Second Edition|year=2002|publisher=CRC Press|isbn=9781420032307| url=https://books.google.ro/books?id=Yu7XRm3T1YMC&dq=Hazardous+Materials+Chemistry+for+Emergency+Responders,+Second+Edition&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
*{{Citation| last=Cazes| first=Jack|title=Analytical Instrumentation Handbook, Third Edition|year=2004|publisher=CRC Press|isbn=978-0-8493-9039-5| url=https://books.google.ro/books?id=DN2zCrS6wywC&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
*{{Citation| last=de Lacerda| first=Luiz D.|last2=Salomons|first2=Willem|year=1998|title=Mercury from Gold and Silver Mining: A Chemical Time Bomb? ; with 29 Tables|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=9783540617242| url=https://books.google.ro/books?id=cb0AHTBBE7UC&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Dart| first=Richard C.|title=Medical Toxicology|year=2004|publisher=Lippincott Williams & Wilkins|isbn=9780781728454|url=https://books.google.ro/books?id=BfdighlyGiwC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Deeter| first=David P.|title=Disease and the Environment|year=2000|publisher=Government Printing Office|isbn=9780160591365| url=https://books.google.ro/books?id=PhrIW94rMs4C&dq=Disease+and+the+Environment+deeter+david&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
*{{Citation| last =Drysdale| first =Charles Robert|title=On the Treatment of Syphilis and Other Diseases Without Mercury: Being a collection of evidence to prove that mercury is a cause of disease, not a remedy|year=1863|publisher=Hippolyte Baillière|url=https://books.google.ro/books?id=je0wJenKNcgC&dq=paracelsus+mercury+syphilis&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Eagleson| first=Mary|title=Concise Encyclopedia Chemistry|year=1994|publisher=Walter de Gruyter|isbn=9783110114515| url=https://books.google.ro/books/about/Concise_Encyclopedia_Chemistry.html?id=Owuv-c9L_IMC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Eisler| first=Ronald|title=Mercury Hazards to Living Organisms|year=2006|publisher=CRC Press|isbn=9781420008838| url=https://books.google.ro/books/about/Mercury_Hazards_to_Living_Organisms.html?id=gqc8wUvsI8cC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Eisler| first=Ronald|title=Eisler's Encyclopedia of Environmentally Hazardous Priority Chemicals|year=2007|publisher=Elsevier|isbn=9780080547077| url=https://books.google.ro/books/about/Eisler_s_Encyclopedia_of_Environmentally.html?id=B3qXQswP8zIC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Emsley| first=John|title=Nature's Building Blocks: An A-Z Guide to the Elements|year=2011|publisher=OUP Oxford|isbn=9780199605637| url=https://books.google.ro/books/about/Nature_s_Building_Blocks.html?id=4BAg769RfKoC&redir_esc=y|language=engleză}}
* {{Citation| last=Emsley| first=John|title=The Elements of Murder: A History of Poison|year=2005|publisher=OUP Oxford|isbn=9780192805997| url=https://books.google.ro/books/about/The_Elements_of_Murder_A_History_of_Pois.html?id=fjYukUWmC2MC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Ferens| first=M. Catherine|title=A review of the physiological impact of mercurials|year=1974|publisher=Office of Research and Development| url=https://books.google.ro/books?id=KyYvXMvXF20C&dq=A+review+of+the+physiological+impact+of+mercurials&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Flesch| first=Peter G.|title=Light and Light Sources: High-Intensity Discharge Lamps|year=2007|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=9783540326854| url=https://books.google.ro/books?id=fWHQbhgxpAkC&dq=Light+and+Light+Sources:+High-Intensity+Discharge+Lamps&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Ghosh| first=Sanghamitra|title=Heavy Stable Isotope Investigations in Environmental Science and Archaeology|year=2008|publisher=ProQuest|isbn=9780549956273| url=https://books.google.ro/books?id=OHQBLVXaqpEC&dq=Heavy+Stable+Isotope+Investigations+in+Environmental+Science+and+Archaeology&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Goodell| first=Jeff|title=Big Coal: The Dirty Secret Behind America's Energy Future|year=2007|publisher=Houghton Mifflin Company|isbn=978-0618872244| url=http://www.amazon.com/Big-Coal-Secret-Behind-Americas/dp/0618872248}}
* {{Citation| last=Gould| first=Francesca|title=Why Is Yawning Contagious?: Everything you ever wanted to know about the ...|year=2007|publisher=Hachette Digital|isbn=978-0749951580| url=http://www.amazon.com/Why-Yawning-Contagious-Everything-Wanted/dp/0749951583}}
* {{Citation| last=Greenberg| first=Barbara R.|last2=Patterson|first2=Dianne|title=Art in Chemistry, Chemistry in Art|year=1998|publisher=Intellect Books|isbn=9781563084874| url=https://books.google.ro/books/about/Art_in_Chemistry_Chemistry_in_Art.html?id=6p2ydHeGg-IC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Hall| first=Stephen K.|title=Chemical Exposure and Toxic Responses|year=1996|publisher=CRC Press|isbn=9781566702393| url=https://books.google.ro/books?id=D2s7XAbPBEAC&dq=Chemical+Exposure+and+Toxic+Responses&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Hasok| first=Chang|title=Inventing Temperature : Measurement and Scientific Progress|year=2004|publisher=Oxford University Press|isbn=9780198038245| url=https://books.google.ro/books/about/Inventing_Temperature_Measurement_and_Sc.html?id=yVOuV8qJkxMC&redir_esc=y|language=engleză}}
* {{Citation| last=Hil| first=Marquita K.|title=Understanding Environmental Pollution|year=2004|publisher=Cambridge University Press|isbn=9780521527262| url=https://books.google.ro/books?id=1yrx2dFNV90C&lr=&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Kent| first=Jacqueline C.|title=Business Builders in Cosmetics|year=2003|publisher=Oliver Press|isbn=9781881508823| url=https://books.google.ro/books/about/Business_Builders_in_Cosmetics.html?id=1wXjd4K1S7YC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Kozin| first=L F| last2=Hansen| first2= S.C.|title=Mercury Handbook: Chemistry, Applications and Environmental Impact|year=2013|publisher=Royal Society of Chemistry|isbn=9781849734097| url=https://books.google.ro/books/about/Mercury_Handbook.html?id=hdBZAQAAQBAJ&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Krebs| first=Robert E.|title=The History and Use of Our Earth's Chemical Elements: A Reference Guide|year=2006|publisher=Greenwood Publishing Group|isbn=9780313334382| url=https://books.google.ro/books/about/The_History_and_Use_of_Our_Earth_s_Chemi.html?id=yb9xTj72vNAC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Jepson| first=Bryan|title=Changing the Course of Autism: A Scientific Approach for Parents and Physicians|year=2007|publisher=Sentient Publications|isbn=9781591810612| url=https://books.google.ro/books/about/Changing_the_Course_of_Autism.html?id=BP86uPB3bi8C&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Ledgard| first=Jared|title=The Preparatory Manual of Explosives|year=2007|publisher=Lulu.com|isbn=9780615142906| url=https://books.google.ro/books/about/The_Preparatory_Manual_of_Explosives.html?id=J55D3HcgPuoC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Leicester| first=Henry Marshall |last2=Klickstein | first2=Herbert S.|year=1952|title=A Source Book in Chemistry, 1400-1900|publisher=Harvard University Press|isbn=9780674822306| url=https://books.google.ro/books?id=zXZKfpRHLCcC&printsec=frontcover&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false}} 
* {{Citation| last=Lew| first=Kristi|title=Mercury|year=2008|publisher=The Rosen Publishing Group|isbn=9781404217805| url=https://books.google.ro/books/about/Mercury.html?id=pgUfSrD4gzQC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Lindh| first=Wilburta, Pooler, Marilyn, Tamparo, Carol, Dahl, Barbara, Morris, Julie|title=Delmar's Comprehensive Medical Assisting: Administrative and Clinical ...|year=2013|publisher=Cengage Learning|isbn=9781133602866| url=https://books.google.ro/books/about/Delmar_s_Comprehensive_Medical_Assisting.html?id=oGaeq8Ftd3gC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Manahan| first=Stanley E.|title=Toxicological Chemistry and Biochemistry, Third Edition|year=2002|publisher=CRC Press|isbn=9781420032123| url=https://books.google.ro/books?id=tWMLH7qOJiAC&dq=Toxicological+Chemistry+and+Biochemistry,+Third+Edition&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last1=Cooper| first=Chris| last2=Farndon |first2=John| last3=Jackson| first3=Tom |last4=Tipple |first4=Freddy | last5=Young| first5=Emma| title=Growing Up with Science|year=2006|publisher=Marshall Cavendish Corporation|edition=3 |volume=8| isbn=13 978-0-7614-7513-2| url=https://books.google.ro/books?id=acomopX55gwC&pg=PA950&lpg=PA950&dq=%22growing+up+with+science%22+hydrargyrum&source=bl&ots=Wlp0ehNA4j&sig=SS65d4In1g1SSZ-uBrrqdDNYZfA&hl=en&sa=X&ved=0CB8Q6AEwAGoVChMIsdKQqN3qxwIVAn4aCh24PgvL#v=onepage&q=%22growing%20up%20with%20science%22%20hydrargyrum&f=false}}
* {{Citation| last=McAllister| first=Hugh A.|last2= Willerson|first2= James T.|title=Years of Images from Circulation|year=2006|publisher=Journal of the American Heart Association|isbn=9780781767064| url=https://books.google.ro/books?id=vje-SMlb7FgC&dq=Years+of+Images+from+Circulation&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Nabi| first=Shabnum|year=2014|title=Toxic Effects of Mercury|publisher=Springer|isbn=8132219228|url=https://books.google.ro/books?id=0b4sBAAAQBAJ&dq=toxic+effects+of+mercury+nabi&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Nordberg| first=Gunnar F., Fowler, Bruce A., Nordberg, Monica, Friberg, Lars|title=Handbook on the Toxicology of Metals|year=1986|publisher=Elsevier|isbn=9780444904423| url=https://books.google.ro/books/about/Handbook_on_the_Toxicology_of_Metals_Spe.html?id=yUlrAAAAMAAJ&redir_esc=y}}
* {{Citation|last=Rittner|first=Don|title=A to Z of Scientists in Weather and Climate|year=2009|publisher=Infobase Publishing|url=https://books.google.ro/books?id=nU_jIyhvKOUC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false|isbn=9781438109244}}
* {{Citation| last=Russel| first=Colin Archibald|last2=Roberts| first2=Gerrylynn K.|title=Chemical History: Reviews of the Recent Literature|year=2005|publisher=Royal Society of Chemistry|isbn=9780854044641| url=https://books.google.ro/books/about/Chemical_History.html?id=e_Mb-zRltjQC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Sarkar| first=Dibyendu|last2= Datta |first2= Rupali|last3= Hannigan|first3= Robyn|title=Concepts and Applications in Environmental Geochemistry|year=2011|publisher=Elsevier|isbn=9780080549736| url=https://books.google.ro/books/about/Concepts_and_Applications_in_Environment.html?id=icWHLu7_rFYC&redir_esc=y}} 
* {{Citation| last=Sivasankar| first=B.|title=Engineering Chemistry|year=2008|publisher=Tata McGraw-Hill Education|isbn=9780070669321| url=https://books.google.ro/books/about/Engineering_Chemistry.html?id=Vhvy2NiZsQYC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Smith| first=Lawrence|last2=Means| first2=Jeffrey|title=Recycling and Reuse of Material Found on Superfund Sites|year=1994|publisher=DIANE Publishing|isbn=9780788116179| url=https://books.google.ro/books?id=qWEB53PvUdoC&dq=Recycling+and+Reuse+of+Material+Found+on+Superfund+Sites&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Tripcevich| first=Nicholas|last2=Vaughn|first2=J. Kevin|title=Mining and Quarrying în the Ancient Andes: Sociopolitical, Economic, and ...|year=2012|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=9781461452003| url=https://books.google.ro/books?id=xShLdiUer_EC&dq=Mining+and+Quarrying+%C3%AEn+the+Ancient+Andes:+Sociopolitical,+Economic,+and+...&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Turner| first=Gerard L'Estrange|title=Nineteenth-century Scientific Instruments|year=1983|publisher=University of California Press|isbn=9780520051607| url=https://books.google.ro/books/about/Nineteenth_century_Scientific_Instrument.html?id=FaAYfJYVNXQC&redir_esc=y|language=engleză}}
* {{Citation| last=Tweedy| first=James T.|title=Healthcare Hazard Control and Safety Management, Second Edition|year=2005|publisher=CRC Press|isbn=9781420025460| url=https://books.google.ro/books/about/Healthcare_Hazard_Control_and_Safety_Man.html?id=9Gi_lEn-xHIC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Wang| first=Lawrence K., Chen, Jiaping Paul, Hung, Yung-Tse, Shammas, Nazih K.|title=Heavy Metals in the Environment|year=2009|publisher=CRC Press|isbn=9781420073195| url=https://books.google.ro/books?id=9Vqzv-j41KUC&dq=Heavy+Metals+in+the+Environment+lawrence+wng&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Watras| first=Carl J.|last2=Huckabee|first2= John W.|title=Mercury Pollution Integration and Synthesis|year=1994|publisher=CRC Press|isbn=9781566700665| url=https://books.google.ro/books/about/Mercury_Pollution_Integration_and_Synthe.html?id=OO0qtznwupcC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Wiberg| first=Egon|last2=Wiberg| first2=Nils|title=Inorganic Chemistry|year=2001|publisher=Academic Press|isbn=9780123526519| url=https://books.google.ro/books?id=Mtth5g59dEIC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Wunderlich| first=Bernhard|title=Thermal Analysis of Polymeric Materials|year=2005|publisher=Springer Science & Business Media|isbn=9783540263609| url=https://books.google.ro/books?id=Sq7fdZoVssEC&dq=Thermal+Analysis+of+Polymeric+Materials&hl=ro&source=gbs_navlinks_s}}
* {{Citation| last=Yinon| first=Jehuda|last2=Zitrin|first2= Shmuel|title=Modern Methods and Applications in Analysis of Explosives|year=1996|publisher=John Wiley & Sons|isbn=9780471965626| url=https://books.google.ro/books/about/Modern_Methods_and_Applications_in_Analy.html?id=uL6zGlFfKZYC&redir_esc=y}}
* {{Citation| last=Sznopek|first=John L.|last2=Goonan|first2=Thomas G.|title=The materials flow of mercury in the economies of the United States and the ...|year=2000|publisher=USGS| url=http://pubs.usgs.gov/circ/2000/c1197/c1197.pdf}}

{{Elemente chimice}}
{{Elemente native}}

{{Control de autoritate}}
{{articol bun}}

[[Categorie:Mercur| ]]