Memorie logică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Memorarea logică, alături de memorarea mecanică reprezintă un tip special al memorării voluntare. Criteriul de diferențiere a acestora îl constituie prezența sau absența înțelegerii, a însușirii materialului sau informației.

Memorarea logică presupune înțelegerea conținutului memorat, a relațiilor raționale, a cauzalității, a legilor referitoare la cunoștințele procurate și înmagazinate în memorie. Bazându-se pe gândire logică, memorarea logică realizează asociații între date și le integrează în sisteme de cunoștințe, priceperi și deprinderi.[1] Astfel, subiectul poate realiza conexiuni între informațiile memorate și poate folosi aceste informații în diferite contexte.

Informațiile memorate logic se păstrează o perioadă mai mare de timp.

Note[modificare | modificare sursă]