Megafaună

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Elefantul african, cel mai mare mamifer existent pe pământ

În zoologia terestră, megafauna (din greacă μέγας megas "mare" și noua latină faună "viața animală") este compusă din animale mari sau gigantice. Cel mai frecvent prag folosit este greutatea, peste 40 kg[1] sau 44 kg[2] [3] (adică comparabile sau mai mari în masă decât omul) sau peste o tonă, 1.000[1][4] [5] (adică comparabile sau mai mari în masă decât boul). Printre acestea se numără multe specii care nu sunt considerate ca fiind prea mari, cum ar fi cerbul cu coada albă și cangurul roșu.

În practică, cea mai obișnuită utilizare întâlnită în scrierea academică și populară o descrie prin mamiferele terestre mai mari decât un om care nu sunt (exclusiv) domesticizate. Termenul este asociat în special cu megafauna pleistocenă - animalele terestre, adesea mai mari decât speciile similare din perioada moderna, considerați arhetipali ai ultimei ere glaciare, cum ar fi mamuții, majoritatea din nordul Eurasiei, din America și din Australia, au dispărut în ultimii patruzeci de mii de ani . [6] De asemenea, este utilizată în mod obișnuit pentru cele mai mari animale sălbatice existente, în special elefanți, girafe, hipopotami, rinoceri și bovine mari. (Din cele cinci categorii de mamifere mari erbivore, doar bovinele se găsesc în prezent în afara Africii și Asiei de Sud, dar toate celelalte au fost anterior mai răspandite.) Speciile megafaunale pot fi subcategorizate prin poziția lor trofică în megaherbivori (de exemplu, elefanți), megacarnivori (de exemplu, lei) și, mai rar, megaomnivori (de exemplu, urși).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Stuart, A. J. (noiembrie 1991). „Mammalian extinctions in the Late Pleistocene of northern Eurasia and North America”. Biological Reviews. 66 (4): 453–562. doi:10.1111/j.1469-185X.1991.tb01149.x. PMID 1801948. 
  2. ^ Martin, P. S. (). „Prehistoric overkill: The global model”. În Martin, P. S.; Klein, R. G. Quaternary Extinctions: A Prehistoric Revolution. University of Arizona Press. pp. 354–403. ISBN 978-0-8165-1100-6. OCLC 258362030. 
  3. ^ Martin, P. S.; Steadman, D. W. (). „Prehistoric extinctions on islands and continents”. În MacPhee, R. D. E. Extinctions in near time: causes, contexts and consequences. Advances in Vertebrate Paleobiology. 2. New York: Kluwer/Plenum. pp. 17–56. ISBN 978-0-306-46092-0. OCLC 41368299. Accesat în .  vezi pagina 17
  4. ^ Richard A. Farina, Sergio F. Vizcaino, Gerry De Iuliis (). „The Great American Biotic Interchange”. Megafauna: Giant Beasts of Pleistocene South America. Indiana University Press, Bloomington, Indiana. p. 150. ISBN 978-0-253-00230-3. 
  5. ^ Bernhard A. Huber, Bradley J. Sinclair, Karl-Heinz Lampe (). „Historical Determinants of Mammal Species in Africa”. African Biodiversity: Molecules, Organisms, Ecosystems. Springer. p. 294. ISBN 978-0387243153. 
  6. ^ Ice Age Animale . Muzeul de Stat din Illinois