Maurice Béjart
| Maurice Béjart | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maurice-Jean Berger  |
| Născut | [5][6][7][8][9] Marsilia, Franța[10][11] |
| Decedat | (80 de ani)[12][5][6][13][8] Lausanne, cantonul Vaud, Elveția[14][10] |
| Părinți | Gaston Berger[*] |
| Frați și surori | Alain Béjart[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța Elveția (–) |
| Religie | șiism |
| Ocupație | dansator[*] coregraf[*] scenarist maestru de balet[*] balerin scenograf creator de costume[*] lighting designer[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[15][16] |
| Activitate | |
| Alte nume | Maurice Béjart[1] |
| Alma mater | Școala de balet a Operei Naționale din Paris[*] |
| Premii | Premiul Erasmus () Praemium Imperiale[*] ()[2] Kyoto Prize in Arts and Philosophy[*] ()[3] Ereburger van Brussel[*] ()[4] Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] Deutscher Tanzpreis[*] Ordinul Coroanei în grad de mare ofițer[*] Ordinul Prințul Henric în grad de mare ofițer[*] |
| Profesor pentru | Thales Pan Chacon[*], Achilleas Manolis[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Maurice Béjart (Maurice Jean Berger, n. 1 ianuarie 1927, Marsillia, Franța — d. 22 noiembrie 2007), a fost un dansator, coregraf și regizor de operă francez, cunoscut pentru combinarea baletului clasic și a dansului modern cu jazz-ul, acrobația și muzica concrète (muzică electronică bazată pe sunete naturale).
Viața
[modificare | modificare sursă]Maurice Bejart s-a născut la 1 ianuarie 1927, în Marsilia.
Când era copil asistă la un recital de balet compus de coregraful Serge Lifar, și se decide să se dedice în întregime dansului.
Bejart și-a făcut cea mai mare parte a studiilor de dansator alături de dansatori precum Egorova, de Rousanne și de Leo Staats.
După studii de dans clasic la Londra și Paris, Béjart a făcut turnee cu Ballets de Paris, Roland Petit (1947–1949), Baletul Internațional (1949–1950) și Baletul Regal Suedez (1951–1952).
Prima sa coregrafie a fost în 1952, pentru filmul suedez „The Firebird", în care a dansat și rolul principal.
Coregraful s-a lansat cu adevărat pe muzica lui Chopin, sub îndrumarea lui Jean Laurent.
A debutat la Paris, unde, în 1954, a înființat Ballets de l’Etoile, care a devenit în 1957 Ballet Théâtre de Maurice Béjart, pentru care a coregrafiat spectacolul “Symphonie pour un homme seul”, fiind primit cu mult entuziasm de presă și public.
Remarcat de directorul Theatre Royal de la Monnaie din Bruxelles, Maurice Huisman, Bejart a realizat spectacol „Sacre du Printemps” (1959).
În 1960, devine directorul baletului Théâtre Royal de la Monnaie, apoi a înfiintat "Ballet du XXe Siecle", cu care a cutreierat întreaga lume, care a devenit una dintre cele mai importante companii de dans din lume.
In 1961 a pus in scena celebrul Bolero al lui Maurice Ravel, împreună cu Jorge Donn, apoi „Messe pour le temps present” (1967) și „L’Oiseau de feu” (1970).
_by_Erling_Mandelmann_-_3.jpg)
Regizor de teatru (Regina verde, Casta Diva, Cinq No modernes, A-6-Roc), de opera (Salome, Traviata si Don Giovanni), realizator de filme (Bhakti, Paradoxe sur le comedien...), Maurice Bejart a publicat și o serie de cărți (roman, amintiri, jurnal intim, piesă de teatru).
Printre realizările sale coregrafice de mare valoare, se numără: „Bolero” (1961); „Simfonia a-IX-a” de Beethoven (1964); „Romeo și Julieta” (1966); „Messe pour le temps present (1967); „Fire Bird” (1970); „Malraux” (1986).
În 1987, trupa s-a mutat la Lausanne și a fost redenumită Béjart Ballet Lausanne. Producțiile lui Béjart au fost remarcabile pentru teatralitatea lor flamândă și reeditarea inovatoare a muzicii și a materialelor de dans tradiționale, adesea într-un mod neobișnuit și controversat pentru publicul larg.
Distinții
[modificare | modificare sursă]Maurice Bejart a primit numeroase distincții:
- a fost ales în 1994 membru al Academiei des Beaux-Arts al Franței,
- a primit de la Papa Ioan Paul al II-lea, în 1995, distincția Together for Peace Foundation,
- orașul Lausanne i-a conferit Premiul Grand Siecle,
- a primit „Ordinul Soarelui Răsare” de la împăratul japonez Hirohito (1986),
- a fost numit „Mare Ofițer al Ordinului Coroanei” (1988), de către regele belgian Baudouin,
Cărți și publicații
[modificare | modificare sursă]Bejart by Bejart - Maurice Béjart - 1979
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
- ^ Béjart, la danse sans frontière[*], p. 8 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ https://www.praemiumimperiale.org/en/laureate-en/laureates-en, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.kyotoprize.org/en/laureates/maurice_bejart/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://datastore.brussels/web/data/dataset/ereburgers2/dataset-viewer-resource, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Who's Who in France
- ^ a b Maurice Béjart, Internet Broadway Database, accesat în
- ^ Maurice Béjart, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Maurice Béjart, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ „Maurice Béjart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ „Maurice Béjart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Maurice Béjart, Academia de Arte din Berlin
- ^ http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml?xml=/news/2007/11/23/db2301.xml Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Maurice Béjart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)