Marienfeld, Cimișlia

Marienfeld
Pervomaisc (1965-1992)
—  Sat  —
Strada centrală
Marienfeld Marienfeld (Moldova) Poziția geografică
Coordonate: 46°35′57″N 28°37′05″E ({{PAGENAME}})46.5991666667; 28.6180555556
Țară	Republica Moldova
Raion	Raionul Cimișlia
Comună	Ialpujeni
Atestare	1911
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-4120
Prefix telefonic	241
Prezență online

Marienfeld este un sat din cadrul comunei Ialpujeni din raionul Cimișlia (Republica Moldova). Acesta este amplasat în partea de vest a raionului și se află la o distanță de aproximativ 15 km de Cimișlia și 50 km de Chișinău.

Marienfeld este unul din cele două sate din Republica Moldova care are denumirea din limba germană (celălalt sat este Alexanderfeld).

Nume

Numele satului provine din limba germană și înseamnă „Câmpiile Mariei”. Pe la mijlocul sec. al XIX-lea, în Basarabia existau 24 de colonii germane. Multe dintre ele au fost denumite după numele proprietarilor de pământ din localitățile respective: Achendorf, Alexanderfeld, Emmental (actual Pervomaisc) și inclusiv Marienfeld.

Pe 23 ianuarie 1965 denumirea localității a fost schimbată în Pervomaisc ce provine din limba rusă și înseamnă o variantă derivată a sărbătorii de 1 mai (Ziua Muncii). În timpul URSS, majoritatea localităților cu nume germane din Basarabia și-au schimbat denumirile în nume cu conotații rusești: Akendorf în Doina, Emmental în Pervomaisc, Principesa Elena în Pervomaiscoe etc.

Pe 22 ianuarie 1992 prin Ordinul nr. 882 s-a revenit la denumirea inițială – Marienfeld, aceasta fiind denumirea utilizată până în prezent.

Istoric

Istoria apartenenței statale

Republica Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus –1917

Satul a fost fondat în anul 1911 de către 57 de familii de coloniști germani.

Până în anul 1940 satul arăta în felul următor: Case una și una ridicate în stil german, beciuri trainice construite din cărămidă, fântâni la tot pasul, o biserică și câteva sute de suflete - o comunitate locuită doar de nemți aflată în sudul Basarabiei. Multe construcții din sat, mai ales beciuri, foloseau cărămidă de la Fabrica de cărămidă ce a existat în Marienfeld până în 1940.

În perioada interbelică, în sat activau 1 băcănie, 1 cărămidărie, 2 croitori, 2 fierari și 1 rotar. De asemenea, funcționau 1 moară de făină, 1 fabrică de ulei vegetal și 1 fermă de lapte.

În anul 1940 toate cele 100 de familii prezente în sat au plecat în Germania fiind repatriați forțat, conform pactului Ribbentrop-Molotov, iar satul Marienfeld a rămas nepopulat în perioada 1940-1944.

După anul 1944, noii băștinași ce faceau parte din famiile moldovenilor deportați, s-au mutat în gospodăriile create de germani, în care aveau tot ce le trebuia, de la case, animale, mobilier și chiar la unelte agricole.

„Imediat după plecarea germanilor, sovieticii au întemeiat aici o gospodărie agricolă sătească. Primul pas spre rusificare a fost schimbarea numelui satului, din Marienfeld în Pervomaisk", a declarat Iurie Dubceac, sătean și consilier local.

Denumirea localității a fost schimbată la data de 23 ianuarie 1965 în Pervomaisc, iar apoi, prin Ordinul nr. 882 din 22 ianuarie 1992, s-a revenit la denumirea inițială – Marienfeld.

Organizare administrativ-teritorială

• În 1930 satul Marienfeld făcea parte din comuna Ialpugeni, plasa Cimișlia, județul Tighina.
• În 1942 satul Marienfeld devine comună și incorporează satul Artimonești (actual Artimonovca), plasa Cimișlia, județul Tighina.
• Pe 22 octombrie 1973 satul Marienfeld intră în componența comunei Ialpujeni, raionul Cimișlia.
• În 1991 satul Marienfeld rămâne în componența comunei Ialpujeni, raionul Cimișlia.

Demografie

Recensământul populației din 1930

Structura etnică a populației, 1930

     Germani (83,44%)

     Ruși (14,28%)

     Români (1,64%)

     Alte etnii (0,64%)

La recensământul general al populației din 1930, în Marienfeld au fost înregistrați 791 locuitori, inclusiv 381 bărbați și 410 femei. Din punct de vederea etnic, populația era alcătuită din 13 români, 660 germani, 113 ruși, 1 bulgar și 4 evrei. În calitate de limbă maternă, 13 persoane au indicat în limba română, 660 persoane - limba germană, 113 persoane - limba rusă, 1 persoană - limba bulgară și 4 persoane - limba idiș. Gradul de alfabetizare locuitorilor cu vârsta de peste 7 ani constituia 83,0 %.

Recensământul populației din 2004

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni	634	98,14%
Ucraineni	8	1,24%
Ruși	3	0,46%
Găgăuzi	1	0,15%
Total	646

Urmele germanilor

În prezent în satul Marienfeld nu mai există etnici germani. În cadrul cimitirului din centru satului există o piatră funerară cu numele germanilor care au fost înmormântați în perioada 1911-1939.

În centrul satului s-a păstrat și clădirea fostei biserici luterane. Clădirea are peste 100 de ani. A fost reconstruită fațada și acoperișul, pereții rămânând construiți de către germani, iar în prezent aceasta servește drept casă de cultură.

Din păcate odată cu trecerea anilor, noii locuitori și-au ridicat treptat alte case. În anul 2014 mai rămăsese doar o casă construită în stil german ce era pe cale de prăbușire. În schimb în unele case ale locuitorilor din satul Marienfeld sau păstrat beciurile făcute din cărămidă de pe vremea germanilor de la fosta fabrică de cărămidă din sat: „Practic toate casele sunt prefăcute deja, după sistemul nostru. Poate la câteva a fost păstrat fundamentul nemțesc, dar acoperișurile sunt în stil moldovenesc. O rămas o singură casă construită de nemți, dar și ea este deja pe cale de dispariție. Casele le-au demolat, dar câteva beciuri construite de nemți au mai rămas. Sunt beciuri de cărămidă, întrucât nemții aveau două fabrici de cărămidă când lucrau aici. Cetățenii noștri aveau ce învăța de la ei. Ai noștri erau mai săraci ca nemții. Ei aveau instrumente, agregate de prelucrat solul, dar ai noștri lucrau cu ziua în acei ani.” a declarat primarul comunei Ialpujeni, Eremia Pășcăneanu.

În anul 2011, un doctor german ce s-a născut în satul Marienfeld, dar familia lui a fost repatriată forțat în Germania (Artur Schaible), a inaugurat un monument drept cadou în centrul satului cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la fondarea satului Marienfeld. Pe lespedea de piatră este scris în trei limbi - română, rusă și germană - că localitatea Marienfeld a fost fondată de 57 de familii germane din toată Basarabia în anul 1910, iar în anul 1940 s-a produs strămutarea locuitorilor din Marienfeld în Germania.

Literatură

Despre acest sat a fost publicată cartea "Marienfeld: Kreis Bender - Bessarabien, 1910-1940" în limba germană de către Artur Schaible în anul 1990.

Artur Schaible s-a născut în satul Marienfeld, însă familia lui a plecat la scurt timp în Germania. În anul 2014 acesta a participat la realizarea filmului documentar „Acasă, în Marienfeld” și a afirmat că: „Eu am fost conceput în Moldova și este foarte important să vizitez baștina părinților mei, am fost de mai multe ori în Marienfeld și chiar am construit un monument dedicat germanilor care au locuit aici“.

Acest fapt a fost confirmat și de un locuitor al satului Marienfeld, Mihai Moldoveanu: ”Tatăl lui Artur Schaible a adunat informații, poze despre Marienfeld. Voia să scrie o carte. Nu i-a reușit în schimb a făcut-o feciorul său. Cartea este despre toate familiile de nemți care au locuit aici”.

Cinematografie

Pe 12 mai 2014 , la cinematograful „Gaudeamus” din Chișinău, Televiziunea Moldova 1 în colaborare cu Deutsche Welle a prezentat în premieră filmul documentar „Acasă, în Marienfeld”, proiectul fiind susținut de Ambasada Germaniei la Chișinău.

Producătoarea de la Moldova 1, Irina Crăciun, a declarat că prin istoria acestui sat a vrut să redea istoria germanilor basarabeni. Filmul are ca personaje principale doi germani ce au venit să viziteze satul unde au locuit strămoșii lor, unul fiind Arthur Schaible care a scris și cartea despre acest sat.

„Deși nu este un film cu caracter istoric, noi am încercat să mergem pe urmele germanilor basarabeni, ne-am bazat pe emoții. Am filmat în mai multe locuri din Marienfeld, care au legătură cu eroii filmului“, a spus și regizoarea Irene Langemann din Germania.

Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Matthias Meyer, a menționat la premieră că spectatorii din Moldova vor cunoaște Germania prin acest film. „Mă bucur că am reușit în această seară să arătăm cum erau germanii și moldovenii în viața de zi cu zi și cum comunică între ei“, a spus ambasadorul.

La eveniment au participat și vicepreședinta Bundestagului Germaniei, Ulla Schmidt, președintele Parlamentului, Igor Corman, premierul Iurie Leancă și alți reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău.

Cultură

Viața coloniștilor germani din Basarabia de la sfârșitul secolului XIX a fost redată în expoziția „Urme germane în Moldova, 1814-2014“, vernisată pe 12 mai 2014 la Muzeul Național de Artă din Chișinău. Aici vizitatorii au putea vedea o panoramă a satului Marienfeld. Exponatele au scos în evidență informații cu privire la viața de la sat, despre agricultură și meșteșugărit, care reprezentau baza economică a vieții în localitățile germane.

„Sunt expuse și informații privind rolul bisericii și a școlilor care marcau profund mentalitatea germană“, a precizat coordonatoarea expoziției, scriitoarea Uta Schmidt. De asemenea, în cadrul expoziției a fost prezentată și activitatea fostului primar al Chișinăului, Karl Schmidt, cel mai longeviv primar al orașului 1877-1903.

Infrastructură și dezvoltare

În localitate există o instituție de tip preșcolar (grădinița "Albinuța"), însă nu există o instituție școlară de tip primar sau secundar, respectiv copii își desfășoară studiile la Gimnaziul "Dimitrie Cantemir" din satul Ialpujeni. Numărul de copii din sat este în descreștere, astfel la Grădinița "Albinuța" din localitate în 2014 a existat o singură grupă cu 20 de copii, iar în 2017 acest număr a scăzut la 14.

În prezent locuitorii satului se pot aproviziona de la două magazine prezente în sat.

În prezent există un singur drum de acces spre satul Marienfeld: drumul regional G127 (R3 – Valea Perjei – Maximeni – Javgur – G125). Acest drum s-a aflat mereu într-o stare deplorabilă, până în anul 2025, când s-au desfășurat reparații pe tronsonul Valea Perjei-Marienfeld. Lucrările sunt gata în proporție de 70%.

Drumul central din sat (strada Sfânta Treime) a fost asfaltat în anul 2018 (până atunci drumul se afla într-o stare foarte proastă), în urma programului "Drumuri bune pentru Moldova", atunci când au fost asfaltați 1,12 km de drum din satul Marienfeld și 1,7 km de drum din satul Ialpujeni. În urma reparațiilor au fost cheltuite 2 milioane de lei.

În urma Programului Național „Satul European”, ediția II, 2024, satul Marienfeld a fost selectat pentru implementarea unui proiect de dezvoltare locală și anume: Amenajarea unei zone de agrement. Acest proiect a fost finalizat și în 2025 a fost deschis un parc în sat pe teritoriul stadionului.

Legături externe

• Basarabia: Moldovenii care au cucerit satul nemților, 21 ianuarie 2011, Natalia Hadârcă, Adevărul
• EVZ CHIȘINĂU. „Acasă, în Marienfeld, Moldova!”. Pe urmele strămoșilor germani care au creat o localitatea în sudul țării, 14 mai 2014, Anastasia Antoceanu, Natalia Hadârcă, Evenimentul zilei