Margareta de Boemia (1296–1322)
| Margareta de Boemia | |
| Ducesӑ consort de Wrocław, Legnica, Brieg, Kalisz și Troppau | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 21 februarie 1296 Praga, Boemia |
| Decedată | 8 aprilie 1322 (26 ani) Hradec Králové, Boemia |
| Înmormântată | Mӑnӑstirea Zbraslav[*]  |
| Cauza decesului | sindrom puerperal[*] |
| Părinți | Venceslau al II-lea al Boemiei Iudita de Habsburg |
| Frați și surori | Elisabeta de Boemia Agnes a Boemiei[*] Anna Přemyslovna Agnes a Boemiei, Ducesa de Jawor Jan Volek[*] Venceslau al III-lea |
| Căsătorită cu | Boleslav al III-lea[*] (din ) |
| Copii | Ludovic I de Legnica si Brieg[*] Venceslau I de Legnica[*] |
| Religie | creștinism |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | ducesă[*] prințesă |
| Familie nobiliară | Casa Přemyslid |
| Domnie | |
| Domnie | 1308-1322 |
Modifică date / text  | |
Margareta de Boemia (în cehă Markéta Přemyslovna, în poloneză Małgorzata Przemyślidka; n. 21 februarie 1296, Praga – d. 8 aprilie 1322, Hradec Králové)[1] a aparținut dinastiei Přemyslid și a fost fiica lui Venceslau al II-lea al Boemiei și a primei lui soții, Iudita de Habsburg.
Biografia[modificare | modificare sursă]
În 1308 Margareta s-a căsătorit cu Boleslav al III-lea cel Generos. Logodna fusese negociată de tatăl ei.
De la sosirea lui Boleslav la curtea boemă și după logodna sa cu Margareta, regele Venceslau l-a favorizat în mod evident ceea ce a provocat teamă celor mai apropiate rude de sex masculin ale regelui, care au văzut în tânărul duce de Legnica un potențial pretendent la tronul Boemiei. Venceslau al II-lea a avut un fiu care părea să-l facă pe Boleslav irelevant pentru moștenirea tronului. Moartea neașteptată lui Venceslau al II-lea în 1305 și uciderea fiului său, Venceslau al III-lea în 1306 la Olomouc a schimbat situația. Boleslav a câștigat o importanță neprevăzută și a început să lupte pentru tronul Boemiei luând titlul de „haeres Regni Poloniae” (moștenitorul Regatului polonez).
La tronul Boemiei a urmat Henric de Carintia, care era căsătorit cu sora cea mare a Margaretei, Anna de Boemia. După doar un an Rudolf de Habsburg a reușit să îl alunge pe Henric de pe tron și s-a căsătorit cu Elisabeta Richza a Poloniei, care era mama vitregă a Margaretei. După moartea lui Rudolf în 1307, tronul Boemiei a fost oferit din nou lui Henric și Annei, dar poziția lor era nesigură. Ei și-au îndreptat atenția spre Elisabeta, sora Margaretei și a Annei, pe care doreau să o căsătorească cu Otto de Löbdaburg din motive politice, dar ea a refuzat și s-a căsătorit cu Ioan de Luxemburg, datorită căruia Henric și Anna au pierdut definitiv tronul Boemiei. Aceștia s-au întors în Carintia, iar Anna a murit în 1313, fără a a avea urmași. Ioan și Elisabeta au ocupat tronul Boemiei și au avut mai mulți copii printre care s-au numărat Carol al IV-lea, care a devenit împăratul Sfântului Imperiu Roman și Bonna de Boemia, devenită regină consort a Franței. Astfel orice șansă ca Boleslav și Margareta să ocupe tronul Boemiei a dispărut.
Margareta a murit la Hradec Králové o zi după ce a născut ultimul ei copil. Boleslav s-a recăsătorit în 1326 cu Caterina Šubić (n. 5 martie 1358), fiica banului Mladen al III-lea Šubić al Croației.
Descendenții[modificare | modificare sursă]
Margareta și Boleslav au avut trei copii:[1]
- Venceslau I de Legnica (n.c. 1318 – d. 2 iunie 1364);
- Ludovic I cel Corect (n.c. 1321 – d. 6/23 decembrie 1398);
- Nikolaus (n. – d. 7 aprilie 1322).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Piast dynasty 5”. genealogy.euweb.cz. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Kateřina Charvátová: Vaclav II. Král český a polský, Praga, Vyšehrad 2007, ISBN 978-80-7021-841-9.
- Adolf Bachmann: Wenzel II., articol din Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 42, Leipzig, 1987, pp. 753-756.