Marțea neagră
 | Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Profesorul Blazat în octombrie 2025 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Marțea neagră. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
 | Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
Ziua de marți, 10 decembrie 2013 a fost numită de către unii reprezentanți ai societății civile și de o parte a presei Marțea Neagră din cauza adoptării unor legi (sau încercarea de a adopta în cazul altora) sau amendamente controversate la legi, care în opinia opozanților ar însemna un regres democratic și un atentat la statul de drept; parlamentarii fiind acuzați că și-au erijat o super-imunitate.[1] Modificările legislative au stârnit un val de proteste și reacții, atât pe plan intern cât și extern.
Nume
[modificare | modificare sursă]Numele de „Marțea Neagră” a fost dat de publicistul Dragoș Paul Aligică, într-un articol în care deplânge regresul democratic la care România este supusă; calificând-o „Marțea Neagră” a democrației românești: o rușine națională. El o aseamănă cu un proces de transformare politică a României într-o oligarhie, mai grav decât feudalismul. Acesta susține că, în ciuda eforturilor acestor „caste politice” (legitime din cauza lipsei electoratului de educație politică, cultură civică și comportament antreprenorial) de a acapara întreg sistemul politic, administrativ și economic, o „minoritate reformistă” reușește să revină pe cursul progresului fără a avea acces la mecanismele puterii.[2][3]
Derulare
[modificare | modificare sursă]Principalele prevederi ale proiectelor controversate:
- Legea amnistiei și grațierii[4];
- Cele două modificări ale Codului Penal;
- Legea minelor;
- Legea lobby-ului.
Pentru legea amnistiei și grațierii au votat pentru 266 de deputați din 305 prezenți (rezultat vot pentru=266, contra=32, abtineri=6, nu au votat=1)[5]. În iunie 2016 este respinsă definitiv de Camera Deputaților[4].
Reacții
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ G. S. (), „Deputatii incearca iar sa-si creeze superimunitate. Regulamentul Camerei, modificat cu o prevedere respinsa de Curtea Constitutionala in 2013 - Atacuri Justitie Actiuni”, HotNews.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ Ioan Stanomir, Decembrie 2013 – sau de ce viitorul european al României riscă să fie o simplă iluzie, Contributors, 12 decembrie 2013, accesat la 16 decembrie 2013
- ^ Dragoș Paul Aligică, E mai grav decât credeam, Contributors, 11 decembrie 2013, accesat la 16 decembrie 2013
- ^ a b Camera Deputaților. „Propunere legislativă privind modificarea și completarea Codului Penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu modificările și completările ulterioare”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Camera Deputaților. „Rezultat vot electronic”. Arhivat din original la . Accesat în .