Lustige Blätter
| Lustige Blätter | |
 Copertă cu o ilustrație a Triplei Alianțe (1908). | |
| Otto Eysler | |
| Categorie | revistă satirică |
|---|---|
| Frecvență | săptămânală |
| Primul număr | 1886 |
| Numărul final | 1944 |
| Țară |  Germania |
| Limbă | germană |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Lustige Blätter a fost un săptămânal satiric ilustrat din Berlin,[1] fondat în 1886 și suspendat în 1944.[2]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Lustige Blätter înseamnă în limba română „foi amuzante”; subtitlul revistei era „schönstes buntes Witzblatt Deutschlands” („cele mai frumoase benzi desenate colorate din Germania”).[3] Scriitorul și jurnalistul Alexander Moszkowski (1851-1934) s-a asociat cu doi confrați, Julius Stettenheim (1831-1919) și Otto Eysler, tot editori și ei, iar toți trei au fondat la Hamburg în primele luni ale anului 1886 un supliment ilustrat; revista s-a mutat în 1887 la Berlin și a fost inclusă gratuit în Berliner Börsen-Courier, fiind tipărită într-un tiraj de 20.000 de exemplare. Stettenheim și Moszkowski lucraseră anterior la Berliner Wespen.
Potrivit lui Marie-Anne Matard-Bonucci, „ea este cea care a popularizat, în Germania, formatul mare și paginile cu titluri în culori”. Revista l-a avut ca editor pe Otto Eysler și ca redactor-șef pe Alexander Moszkowski.[4]
Alături de Simplicissimus, revista Lustige Blätter a fost, începând din anii 1896-1900, principala sursă de desene satirice din Germania, după cum au remarcat, la acel moment, mulți observatori francezi precum John Grand-Carteret, care a reprodus pentru cititorii săi imaginile apărute în Lustige Blätter.[5]
Revista s-a adaptat politicii editoriale practicate în cel de-al Treilea Reich de a nu se publica caricaturi, chiar și amicale, ale liderilor naziști, concentrându-se astfel pe conducătorii țărilor străine și pe evrei.[6]
Ilustratori[modificare | modificare sursă]
Printre numeroșii artiști care au contribuit la această revistă sunt de menționat Franz von Bayros, Lyonel Feininger, Ernst Heilemann, Fritz Koch-Gotha, Thomas Theodor Heine, Friedrich Heubner, Karl Holtz, Walter Trier, Brunon Gęstwicki, Lieselotte Friedlaender, Kurt Heiligenstaedt, Gino von Finetti, Ludwig Manzel, Ernst Heilemann, Paul Simmel, Georg Mühlen-Schulte, Julius Klinger, Franz Jüttner, Démétrios Galanis, Ernst Stern, Eduard Thöny, Brynolf Wennerberg, Theo Zasche și Heinrich Zille.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ « Lustige Blätter (1885-1945) », notiță pe situl kaskapointe.fr, online.
- ^ « La Grande Guerre 1914 1918 à travers les revues d'époque » Arhivat în , la Wayback Machine., pe pagesperso-orange.fr, online.
- ^ Notiță din catalogul Universității din Heidelberg, online.
- ^ Marie-Anne Matard-Bonucci, Antisémythes, l'image des Juifs entre culture et politique (1848-1939), Nouveau Monde éditions — extras online.
- ^ Exemple de imagini reproduse în Franța înainte de 1914, motorul de căutare Gallica, BNF.
- ^ German Propaganda Archive : Exemple de coperți (1940-1944) Arhivat în , la Wayback Machine., situl lui Randall Bytwerk — cf. bibliografie
- ^ Listă parțială pe elke-rehder.de, online.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Randall Bytwerk, Bending Spines: The Propagandas of Nazi Germany and the German Democratic Republic, East Lansing, Michigan State University Press, 2004.
- Évanghélia Stead et Hélène Védrine (s./dir.), L’Europe des revues (1880-1920). Estampes, photographies, illustrations[1], Paris, Presses de l'université Paris-Sorbonne, 2008, ISBN: 9782840505921.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- de Funny Blätter, 1900 și 1914-1918, versiune digitizată pe site-ul Universității din Heidelberg