Lună albastră

O lună albastră este o lună plină „suplimentară” care se produce când un an are 13 luni pline în loc de 12 într-un an normal. Adjectivul „albastru” nu are nimic de-a face cu culoarea reală a lunii, deși o „lună albastră” (luna care apare cu o tentă de albastru) poate apărea în anumite condiții atmosferice: de exemplu, dacă erupțiile vulcanice sau incendiile lasă în atmosferă particule de dimensiunea potrivită pentru a reflecta lumina roșie, astfel încât lumina Lunii să apară albastră sau verde.^[1]

Etimologie

Termenul de „lună albastră” este o calchiere a expresiei englezești „blue moon”. Originea acestei expresii nu este cunoscută. Cea mai timpurie folosire a fost găsită într-un pamflet din 1528 care atacă violent clerul britanic^[2] și se intitulează Rede Me and Be Not Wrothe: If they say the moon is blue / We must believe that it is true.

În limba engleză, termenul se regăsește în expresia once in a blue moon care este folosită cu sensul de „foarte rar”.

Frecvență

Durata între două luni pline consecutive este de 29,5 zile. De aceea, într-un an sunt, de obicei, 12 luni pline, aproximativ unul pe lună, dar un an calendaristic are aproximativ 11 zile mai mult decât un ciclu lunar de 12 luni lunare. Aceste zile suplimentare se acumulează și o lună plină suplimentară are loc la fiecare doi sau trei ani (de 7 ori în ciclul metonic de 19 ani).

Două luni pline într-o lună (din care a doua este o „lună albastră” în perioada 2009-2021:^[3]

2009: 2 și 31 decembrie (eclipsă parțială de lună), numai în zonele UTC+05
2010: 1 ianuarie (eclipsă parțială de lună) și 30, numai în zonele UTC+04:30.
2010: 1 și 30 martie, numai în zonele UTC+07.
2012: 2 și 31 august, numai în zonele UTC+10.
2012: 1 și 30 septembrie, numai în zonele UTC+10:30.
2015: 2 și 31 iulie.
2018: 2 și 31 ianuarie, numai în zonele UTC+11.
2018: 2 și 31 martie, numai în zonele UTC+12.
2020: 1 și 31 octombrie, numai în zonele UTC+10.

Note

^ Gibbs, Philip (mai 1997). „Why is the sky blue?”. Physics FAQ. Accesat în 4 noiembrie 2015. ... may cause the moon to have a blue tinge since the red light has been scattered out.
^ „Barclay and Skelton: German influence on English literature”. .
^ Giesen, Jurgen. „Blue Moon”. Physik und Astromonie. Accesat în 17 ianuarie 2009.

[1] Gibbs, Philip (mai 1997). „Why is the sky blue?”. Physics FAQ. Accesat în 4 noiembrie 2015. ... may cause the moon to have a blue tinge since the red light has been scattered out.

[2] „Barclay and Skelton: German influence on English literature”. .

[Giesen-3] Giesen, Jurgen. „Blue Moon”. Physik und Astromonie. Accesat în 17 ianuarie 2009.

[1]

[2]

[3]