Lucius Cornelius Scipio Asiaticus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lucius Cornelius Scipio Asiaticus
Date personale
Născut 232 î.e.n.
Decedat 183 î.e.n. (48 de ani)
Părinți Publius Cornelius Scipio
Frați și surori Scipio Africanul
Cetățenie Roma Antică
Ocupație soldat
om politic

Lucius Cornelius Scipio Asiaticus, cunoscut ca Scipio Asiaticus (sec. III î.Hr. - după 183 î.Hr.), a fost un general roman și om de stat, fiul lui Publius Cornelius Scipio și fratele mai mare a lui Publius Cornelius Scipio Africanus. A fost ales consul în 190 î.Hr., și a condus, alături de fratele său, forțele romane în bătălia de la Magnesia, obținând o victorie decisivă.

Deși cariera sa este eclipsată de aceea a fratelui său mai mic, viața sa este demnă de remarcat din multe privințe.

Începutul carierei[modificare | modificare sursă]

Lucius și fratele său au devenit aedili la o vârstă foarte fragedă; Scipio a devenit curule aedile în 214 sau 213 î.Hr., dar conducerea ca aedil a lui Lucius este nedatată.

Asiaticus servit în armată sub comanda fratelui său în Spania, în 208 î.Hr. cucerind singur un oraș. În aproximativ 206 î.Hr. el a fost trimis la Senat cu veștile victoriilor din războiul din Spania. În 193 î.Hr. a fost ales praetor al Siciliei, ca în 190 î.Hr. să fie ales consul.

Consul și proconsul[modificare | modificare sursă]

Senatul nu a avut încredere în calitățile sale, și doar mulțumită fratelui său, care s-a oferit să-l însoțească în calitate de legat, Asiaticus a obținut provincia Grecia și conducerea războiului împotriva lui Antiohie cel Mare.

Cel ce a pierdut a fost co-consulul Gaius Laelius, care nu provenea dintr-o familie înstărită și dorea să se îmbogățească în est.

În calitate de comandant a forțelor trimise împotriva lui Antiohie, acesta a refuzat pacea cu Liga Etoliană negociată de fratele său, doar din dorința de a dovedi că are o personalitate puternică. A fost conducătorul suprem al legiunilor romane în bătălia de la Magnesia, unde a obținut o victorie strălucită. La întoarcerea la Roma, triumful său a fost sărbătorit de Senat și a solicitat titlul de Asiaticus pentru a aminti supunerea vestului Asiei Mici.

Potrivit unor comentatori biblici, Asiaticus este "comandantul" menționată în Daniel 11:18, unde se spune că un comandant va pune capăt insolenței lui.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jordan, James B. (2007). The Handwriting on the Wall: A Commentary on the Book of Daniel. American Vision. p. 561 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]