Sari la conținut

Listă de lagăre de muncă silnică din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este o listă de lagăre de muncă silnică din România.

Inspirat de modelul socialismului sovietic promovat de URSS, regimul comunist a înființat unitățile de muncă forțată.[1]

Prin Decretul nr. 6 al Prezidiului Marii Adunări Naționale din 14 ianuarie 1950 se ordonează înființarea Unităților de Muncă (UM).[2] Scopul acestora a fost acela de a reeduca prin muncă persoanele care prin originea lor socială, poziția economică și trecutul istoric, pot reprezenta o amenințare la adresa socialismului românesc.[2]

  1. ^ Istoria gulagurilor din România. Cine a fost infamul lider care a trimis la moarte 20.000 de anticomuniști, catalogați „elemente deosebit de periculoase“, 24 decembrie 2015, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 29 mai 2016
  2. ^ a b Istoria gulagurilor din România. Cine a fost infamul lider care a trimis la moarte 20.000 de anticomuniști, catalogați „elemente deosebit de periculoase“, 24 decembrie 2015, Mădălin Sofronie, Adevărul, accesat la 6 iunie 2016
  3. ^ Salcia - "loc de delectare si agrement" pentru dusmanii de clasa Arhivat în , la Wayback Machine., 21 decembrie 2007, Octavian Manea, Revista 22, accesat la 18 februarie 2014
  4. ^ Iadul din Braila: Cadavre cu nasurile si urechile mancate de sobolani erau tinute in carute, cate 2-3 zile, 5 februarie 2013, Alin Cristea, Infobraila.ro
  5. ^ Iadul din Braila: Infobraila prezinta numele tortionarilor si criminalilor de la Salcia. Detinutii erau calcati in copitele cailor si ingropati de vii, 27 februarie 2013, Infobraila.ro
  6. ^ Salcia, antecamera iadului, abuzuri, batai, crime Arhivat în , la Wayback Machine., 23 iunie 2007, Alexandru Mihalcea, România liberă, accesat la 18 februarie 2014
  7. ^ Periprava, o succesiune de morți paralele, Dan Mihai Țălnaru, Observator cultural - numărul 696, octombrie 2013, accesat la 18 februarie 2014
  8. ^ Pitesti si Salcia, doua fete ale raului Arhivat în , la Wayback Machine., 16 octombrie 2008, Alexandru Mihalcea, România liberă, accesat la 18 februarie 2014
  9. ^ Fost deținut în lagărul de la Periprava: "Mâncam porumb crud și rădăcini de stuf" Arhivat în , la Wayback Machine., 18 septembrie 2013, Realitatea TV, accesat la 18 februarie 2014
  10. ^ Actorul Mitică Popescu, închis 3 ani în lagărul de la Periprava, își amintește Iadul prin care a trecut Arhivat în , la Wayback Machine., 19 septembrie 2013, Libertatea, accesat la 18 februarie 2014
  11. ^ Muzeu în lagărul de la Periprava Arhivat în , la Wayback Machine., 24 septembrie 2013, Cristian Hagi, România liberă, accesat la 18 februarie 2014
  12. ^ Mărturii din infernul de la Periprava. Florin Pavlovici, fost deținut politic: „Era un regim de exterminare!”, 20 septembrie 2013, Sorin Ghica, Adevărul - articol Historia Arhivat în , la Wayback Machine.
  13. ^ Sapte ani de cosmar in lagarul Periprava, 25 septembrie 2013, Gazeta de Sud
  14. ^ Un episcop care a fost deținut în lagărul Periprava: Nu există pedeapsă pentru Ion Ficior, 29 septembrie 2013, Făclia
  15. ^ Torționarul Ficior, nas în nas cu un fost deținut, la tribunal. „Câți oameni sunt aruncați în Dunăre?”. Ficior: „Nu facem circ aici”, 28 aprilie 2015, Mihaela Cojocariu, Adevărul, accesat la 8 iunie 2015
  16. ^ Mărturiile cutremurătoare ale deținuților de la Periprava, 19 august 2014, Mihai Stoica, Adevărul, accesat la 8 iunie 2015
  17. ^ Torționarul Ioan Ficior zdrobea deținuții sub copitele cailor. Moartea cruntă a 103 deținuți politici, 18 august 2014, Mihai Stoica, Adevărul, accesat la 8 iunie 2015
  18. ^ Moartea in lagar, 16 ianuarie 2006, Marius Oprea, Ziarul de Duminică, accesat la 18 februarie 2014
  19. ^ Amintiri din lagărul torționarului Florian Cormoș: „Mi-a spus că trebuie să pierim“, 29 iulie 2014, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 8 iunie 2015

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Dicționarul penitenciarelor din România comunistă: 1945-1967, Andrei Muraru, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Editura Polirom, 2008
  • Regimul penitenciar din România: 1940-1962, Radu Ciuceanu, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2001