Limba rapa nui
| Rapa nui Vananga rapa nui | |
| Pronunție | /ˈɾapa ˈnu.i/ |
|---|---|
| Vorbită în |  Chile–  Insula Paștelui |
| Regiuni | Oceania |
| Număr de vorbitori | Insula Paștelui: 2.200 în total: 2.600[1] |
| Sistem de scriere | alfabetul latin |
| Tipologie lingvistică | VSO |
| Clasificare | |
Limbile austroneziene
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă recunoscută oficial în | Insula Paștelui |
| ISO 639-2 | rap |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | rap |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba rapa nui (sau limba rapanui, limba pascuană; rapa nui: Vananga rapa nui) este o limbă polineziană vorbită pe Insula Paștelui (sau Rapa Nui) de 2.200 de oameni[1] (populație de etnie rapa nui fiind 4.647 în Chile)[2]
Rapa nui este o limbă recunoscută oficial pe Insula Paștelui și se vorbește pe deasupra de 200–300 de migranți rapa nui în Chile, pe Tahiti și în Statele Unite ale Americii.[1]
Sunete[modificare | modificare sursă]
Ca celelalte limbi polineziene, limba rapa nui are puține foneme, comparată cu alte limbi. în total, limba rapa nui are doar 15 sunete, 10 consoane și 5 vocale.
Vocale[modificare | modificare sursă]
Limba rapa nui are cinci vocale. Nu există diftongi, așa că fiecare vocală se pronunță particular.
| Anterioare | Centrale | Posterioare | |
|---|---|---|---|
| Închise | i | u | |
| Semideschise | e | o | |
| Deschise | a |
Toate vocalele pot să fie lungi sau scurte atunci când sunt în poziția finală a unui cuvânt.
Consoane[modificare | modificare sursă]
Limba rapa nui are doar 10 foneme consoanice.
| Bilabiale | Alveolare | Velare | Glotale | |
|---|---|---|---|---|
| Nazale | m | n | ŋ | |
| Oclusive | p | t | k | ʔ |
| Fricative | v | h | ||
| Bătute | ɾ |
Ortografie[modificare | modificare sursă]
Limbii rapa nui folosește alfabetul latin. Versiunea alfabetului latin care e folosită pentru scrirea limbii conține 20 de litere: A, Ā, E, Ē, H, I, Ī, K, M, N, O, Ō, P, R, T, U, Ū, V, ʻ G/NG.
Consoană nazală velară (adică ŋ) este scrisă cu litera din alfabetul latin ⟨g⟩, dar ocazional e scrisă și ca ⟨ng⟩. O literă specială, ⟨ġ⟩, e folosită uneori folosită ca să se diferențieze de [g]-ul spaniol.
Morfologie[modificare | modificare sursă]
Structură silabică[modificare | modificare sursă]
Silabele din rapa nui sunt formate dintr-o consoană și o vocală, sau o vocală.
Reduplicare[modificare | modificare sursă]
Împrumuturi[modificare | modificare sursă]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Limba rapa nui este izolată în categoria limbilor est polineziene, din care fac parte și limbile marquesice și cele tahitice.
Consemnări ale limbii din 1770[modificare | modificare sursă]
Consemnări ale limbii din 1774[modificare | modificare sursă]
Înrobirea post peruviană[modificare | modificare sursă]
Consemnări ale limbii din 1886[modificare | modificare sursă]
Consemnări ale limbii din Secolul al XX-lea[modificare | modificare sursă]
Rongorongo[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c en Lewis, M. Paul, Gary F. Simons, and Charles D. Fennig, ed. (). „Ethnologue: Languages of the World” (în engleză) (ed. 17). Dallas, Tex.: SIL International. Accesat în .
|capitol=ignorat (ajutor) - ^ es „Censo 2002. Síntesis de resultados” (PDF). Comisión nacional del XVII censo de población y vi de vivienda (în spaniolă). Santiago de Chile. . Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- es Conte Oliveros, J. (1996): Gramática Fundamental de la Lengua Rapanui. – Comisión para la Estructuración de la Lengua Rapanui, 106 pp.; Santiago de Chile.
- en Du Feu, V., 1996. Rapa Nui. – Routledge, 1st edition: 240 pp; London.
- en Fischer, S.R., 2008. Reversing Hispanisation on Rapa Nui (Easter Island). In T. Stolz, D. Bakker, R.S. Palomo (eds) Hispanisation: The Impact of Spanish on the Lexicon and Grammar of the Indigenous Languages of Austronesia and the Americas. – Mouton de Gruyter, pp. 149–165; Berlin.
- en Makihara, M. (2001): Rapanui - Spanish Bilingualism. – Rongorongo Studies, vol. 11: pp. 25–42.
- en Makihara, M. (2005a): Rapa Nui ways of speaking Spanish: Language shift and socialization on Easter Island. – Language in Society, vol. 34: pp. 727–762.
- en Makihara, M. (2005b): Being Rapa Nui, speaking Spanish: Children's voices on Easter Island. – Anthropological Theory, vol. 5: pp. 117–134.
- en Pagel, S. (2008): The old, the new, the in-between: Comparative aspects of Hispanisation on the Marianas and Easter Island (Rapa Nui). – In Stolz, T., Bakker, D., and Palomo, R.S. (eds.) Hispanisation: The Impact of Spanish on the Lexicon and Grammar of the Indigenous Languages of Austronesia and the Americas. – Mouton de Gruyter, pp. 167–201; Berlin.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- es „Diccionario etimológico Rapanui-Español” (PDF). Comisión para la Estructuración de la Lengua Rapanui. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- en „Language: Rapanui (Easter Island)”. Austronesian Basic Vocabulary Database. Accesat în .