Lădești, Vâlcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lădești
—  Sat  —
Lădești se află în România
Lădești
Lădești
Lădești (România)
Localizarea satului pe harta României
Lădești se află în Județul Vâlcea
Lădești
Lădești
Lădești (Județul Vâlcea)
Localizarea satului pe harta județului Vâlcea
Coordonate: Coordonate: 44°53′30″N 24°3′32″E / 44.89167°N 24.05889°E / 44.89167; 24.0588944°53′30″N 24°3′32″E / 44.89167°N 24.05889°E / 44.89167; 24.05889

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Valcea.svg Vâlcea
Comună Lădești

SIRUTA 170694

Altitudine 297 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 364 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 247290

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Lădești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vâlcea, Oltenia, România. Se află în zona Oltețului, pe râul Cerna.

Comuna este formată din zece sate: Lădesti (reședinta com.), Olteanca, Cermegești, Chiricești, Popești, Măldărești, Ciumagi, Păsculești, Găgeni și Valea Corni. Comuna Lădești este atestată documentar la 7 iulie 1536 când Radu Paisie dă un hrisov prin care îi cedeaza lui Fârtat vornicul ocine din Giulești și Gavănești. Și din Măciuca a cumpărat partea Lădeștilor, toată, pentru 400 aspri. Probabil etimologia numelui vine de la o familie cu nume primar Ladea sau Ladu. Aceste variante nu au apărut in documente, dar există numele de familie Lădescu, care apare în vremea domnitorului Matei Basarab. La 13 ian. 1634 domnitorul redă Mânăstirii Bistrița mai multe moșii, printre care și partea domnească a vinăriei de la Ocnele Mari, peste hotarele Lădeștilor [Documenta Romaniae Historica Tara Românească vol XXIV doc. nr 89].

De altfel numele patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, apare și în hotărnicia din 3 ian. 1801, publicată de T.G. Bulet, unde este menționat un zapis din 28 ian. 1734 prin care Dumitrașcu Lădescu vinde o moșie serdarului Vlasto. Satul Olteanca este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, când Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi si altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor. [Documenta Romaniae Historica Țara Românească vol.III, doc.nr.26].

Satul nu mai apare în documente până în anul 1893, când îl găsim menționat ca mahala a satului Măldărești. Ca etimologie a numelui, Iorgu Iordan îl pune în legătură cu adjectivul «olteni», care înseamnă „locuitor de pe Valea Oltului” dar revine apoi, derivându-l de la numele ficei sau soției unui proprietar numit Olteanu. [I.Iordan, Dicționar al numelor de familii românești. Buc. 1893 p. 272]

Satul Cemegești - Voievodul Mihnea Turcitul dă în stăpânire, la 2 septembrie 1580, lui Toma, Stanciul și lui Tatu Moșia Cermegești și îi mai întărește lui Toma moșia în Cermegeștii de Sus, partea lui Dârjală, toată. Ca și celelalte sate din com. Lădești, Cermegeștii au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi. Cermegeștii de Sus se vor numi, mai târziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea lui Matei Basarab v.v, la 13 iunie 1634, cand domnitorul întărește răscumpărarea din rumânie a moșnenilor din Oteșani pentru satele Cermegești și Măciuca.

Satul Chiricești - Fostul sat Cermegeștii de Sus apare sub acest nume în documentul din 2 septembrie 1580. [Documenta Romaniae Historica - Țara Româneasca vol. XV d/N nr.476] Deoarece numele de Chiric si Chirică apar relativ devreme în această zonă, cel mai probabil numele satului a fost dat după fiul lui Balaure Măldărescu, Chirică, ce avea, în iulie 1734, moșie „spre apus de Cerna” ( C. Tamaș,I. Soare și C, Manea-Andreescu. Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326). De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al cărui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!!

Satul Popești - Apare documentar abia în anul 1900 ca un cătun al satului Ciumagi. În 1925, împreună cu satele Găgeni si Păsculesti, aparține de com. Ciumagi. Prin Legea administrativă din 6 septembrie 1950, se înființează regiunea Vâlcea și raionul Lădești iar satul Popești trece la com. Lădești.

Satul Măldărești - Prima atestare documentară apare la 26 iunie 1557, când voievodul Pătrașcu cel Bătrân întărește lui Oprea, Șerban și Micu o moșie în Măldăreștii de Cerna. În anul 1662 satul apare iar menționat: Marica,fica lui Dumitru, din Măldărești, vinde lui Pădure și fratelui acestuia, Balaure, partea sa de moșie (Arhivele Statului. Râmnicu Vâlcea, dosar 209/1833).Datorită neamului întins al Măldăreștilor, mari proprietari de moșii în tot județul Vâlcea, satul Măldărești apare cel mai consecvent, in documente, de-a lungul timpului.

Satul Ciumagi - Atestat, pentru prima oară, în anul 1720 când, sub denumirea de Csumada, localitatea apare menționată în cunoscuta hartă a austriacului Schwanz (Al. Vasilescu. Regiunea tuturor localităților în harta Olteniei de Schwant, Arhivele Olteniei nr. 27/1926, pg.344). În anul 1893 Ciumagi apare ca și comună în plasa Cerna de Sus iar după Legea administrativă din 13 iunie 1925 este comuna din care fac parte satele Găgeni, Păsculești și Popești. Din septembrie 1950 trece în cadrul com. Lădești iar satul Găgeni se va alipi com. Dejoi.

Satul Păsculești - În anul 1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Pascu, foarte frecventă în zonă. Aparține de com. Lădești dupa Legea administrativă din sept. 1950.

Satul Dealul Cornii - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că „Peste Cerna, spre răsărit, în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.