Sari la conținut

Kiang

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kiang
Stare de conservare

risc minim de dispariție[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinLaurasiatheria
OrdinPerissodactyla
MagnordinBoreoeutheria
SubordinHippomorpha
FamilieEquidae
SubfamilieEquinae
TribEquini
GenEquus
Nume binomial
Equus kiang[2][3][4]
Moorcroft, 1841
Areal de răspândire

Kiangul[5] (Equus kiang) este un mamifer din familia ecvidelor. Trăiește în stepele montane de pe Platoul Tibetan, din teritoriul indian Ladakh și din nordul Nepalului.[6]

Imagine din cartea "The Great and Small Game of India, Burma, and Tibet" (1900)

Kiangul poate atinge înălțimea la greabăn de 142 cm, lungimea corpului de 214 cm și lungimea cozii de 45 cm. Dimorfismul sexual este puțin pronunțat, masculii cântărind între 350 și 400 kg și femelele între 250 și 300 kg.[7]

Kiangul este strâns înrudit cu onagrul, fiind uneori clasificat drept o subspecie a sa. Totuși studiile moleculare arată că este o specie aparte.[8]

Mod de viață

[modificare | modificare sursă]

Aceste animale formează uneori herghelii de până la câteva sute de indivizi. Aceste asocieri sunt totuși temporare, constând fie doar din armăsari tineri, fie din iepe cu mânjii lor. Armăsarii maturi sunt de obicei solitari, apărând de rivali un teritoriu de 0,5 – 5,0 kmp și dominând grupurile locale de femele.

Kiang în rezervația naturală Changthang în China

Împerecherea are loc între sfârșitul lunii iulie și sfârșitul lunii august. Gestația durează conform diferitor relatări între șapte și doisprezece luni și rezultă în nașterea unui singur mânz. Nou-născutul poate cântări până la 35 kg și în câteva ore de la naștere este în stare să-și urmeze mama.

Kiangii pot ajunge în sălbăticie până la vârsta de 20 de ani. Nu au fost domesticiți niciodată.[7]

Naturalistul Chris Lavers sugerează că relatările călătorilor despre kiang au reprezentat una dintre sursele de inspirație pentru unicorn, prima dată descris de către medicul grec Ctesias.[9]

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Mammal Species of the World[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ A Guide to the Mammals of China[*][[A Guide to the Mammals of China (book by Andrew T. Smith)|​]], p. 450  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  5. ^ Marcu, Florin (). Marele dicționar de neologisme. Editura Saeculum. 
  6. ^ Sharma, et al., 2004. Mapping Equus kiang Habitat in Surkhang, Upper Mustang, Nepal. Mountain Research and Development. Vol 24(2): 149–156.
  7. ^ a b St-Louis, A.; Côté, S. (2009). "Equus kiang(Perissodactyla: Equidae)". Mammalian Species.835: 1–11. https://doi.org/10.1644%2F835.1
  8. ^ Ryder, O.A.; Chemnick, L.G. (1990). "Chromosomal and molecular evolution in Asiatic wild asses". Genetica. 83 (1): 67–72. https://doi.org/10.1007%2FBF00774690
  9. ^ Lavers, Chris (2009): The Natural History of Unicorns, pp. 15–19. HarperCollins Publishers, New York. ISBN 978-0-06-087414-8