Kfar Kana
| Kfar Kana | |
| כפר כנא | |
| — așezare umană — | |
 Biserica ortodoxă din Kfar Kana | |
  Kfar Kana Kfar Kana (Israel) | |
| Coordonate: 32°45′N 35°21′E / 32.750°N 35.350°E | |
|---|---|
| Țară |  Israel |
| District | Nord |
| Întemeiere | Secolul al II-lea î.Hr. |
| Suprafață | |
| - Oraș | 10 km² |
| Altitudine | 200 m.d.m. |
| Populație (2011) | |
| - Oraș | 19.703 locuitori |
| - Densitate | 1.958,5 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Kfar Kana (în ebraică כפר כנא, în arabă كفر كنا ) este un orășel arab din Israel, cu statut de "consiliu local" din 1968, situat în Galileea inferioară, la 6 km nord-est de Nazaret. Are o populatie de circa 18,000 locuitori (2006). Este asociat cu satul Cana Galileii, unde potrivit Noului Testament, a transformat Iisus apa în vin.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Așezarea antică Kana din Canaan este menționată încă în כתבי המארות de pe tăblițele de le Tel al Amarna din Egipt. În perioada Primului Templu exista aici o așezare evreiască (israelită), la fel și în perioada celui de-al doilea Templu, asa cum reiese din scrierile lui Iosephus Flavius (Yosef ben Matityahu). Acesta din urmă a locuit în localitate și a întărit-o în vreme ce a fost guvernator al Galileei în anii Marii revolte a evreilor împotriva romanilor.[1]. Așezarea a continuat să existe în timpul Amoraimilor si în întreaga perioada a scrierii Mishnei și Talmudului. După tradiția iudaică, aici au fost îngropați învățați talmudiști însemnați ca Rava și Rav Huna. S-ar mai fi așezat aici și garda (mishmeret)de preoți cohanim Eliashiv. Lângă localitate se află mormântul lui Raban Shimon ben Gamliel.
În epoca bizantină s-au așezat aici și creștini. Există ruinele unei biserici din secolul al VI-lea. Sub aceasta s-a descoperit pavimentul mozaicat al unei sinagogi din secolul al IV-lea.
În evul mediu localitatea a devenit un punct de tranzit pe drumul dintre Egipt și Siria, iar în secolul al XVI-lea a cunoscut prosperitate datorită atelierelor de vopsire a țesăturilor. După recensământul otoman din 1555 locuiau la Kfar Kana 375 familii creștine și 65 familii de evrei, o parte din ele provenind din evreii izgoniți din Peninsula Iberică. După câte se pare în secolul al XVII-lea comunitatea evreiască din localitate și-a încetat existența. În secolul al XIX-lea pe locul vechii biserici din veacul al VI-lea a fost înălțată o biserică catolică, de asemenea a fost construită în Kana și o biserică ortodoxă.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Viața lui Yosef, cap.16