Ken Mattingly

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ken Mattingly
Astronaut Thomas K. (Ken) Mattingly.jpg
Date personale
Născut (83 de ani) Modificați la Wikidata
Chicago, SUA Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
OcupațieNaval aviator, test pilot
NASA Astronaut
Alte numeThomas Kenneth Mattingly II
StareRetras
Alma materAuburn University, B.S. 1958
OrganizațieNASA  Modificați la Wikidata
RangFormat:Dodseal Rear admiral (upper half), USN
Timp în spațiu21d 04h 34m
Selecție1966 NASA Group 5
AEV totale1
Timp total AEV1 oră 23 minute
MisiuniApollo 16, STS-4, STS-51-C
Emblema misiuniiApollo-16-LOGO.png STS-4 patch.svg 51-c-patch.jpg
RetragereIunie 1985
DecorațiiNASA Distinguished Service Medal.jpg
Prezență online

Thomas Kenneth Mattingly II (n. , Chicago, SUA), mai bine cunoscut sub numele de Ken Mattingly, este un fost ofițer american în Marina SUA, pilot, inginer aeronautic, pilot de testare, amiral în retragere în Marina SUA și astronaut ce a zburat pentru misiunile Apollo 16 STS-4 și STS-51-C

Mattingly fusese programat să zboare pe Apollo 13, dar cu 3 zile înainte de lansare, a fost reținut și eliminat din misiune din cauza expunerii la rujeola germană, fiind înlocuit cu Jack Swigert.[1]

Mai târziu, a zburat ca și pilot în modulul de comandă pentru Apollo 16 și a făcut 64 de orbite lunare.[2] A zburat mai târziu ca pilot de comandă pentru Apollo 16.[3] În timpul carierei sale la NASA, a înregistrat 504 ore de zbor în spațiu, printre care 73 de minute de activitate extravehiculară.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anii de început[modificare | modificare sursă]

Ken Mattingly s-a născut pe 17 martie 1936 în Chicago, Illinois.[5] În 1958, a devenit licențiat în știință, la Universitatea Auburn, unde a fost instruit ca și inginer aeronautic. Și-a început cariera în Marină în 1958 și a primit aripile în 1960.[6]

Cariera la NASA[modificare | modificare sursă]

În momentul selecției sale ca membru al celui de-al 5-lea grup de astronauți, Ken a fost student la USAF, Școala de Aviație și Cercetare Aerospațială la Edwards Air Force Base, în California.[5] A fost ales ca astronaut în 1966.[4]

Matty a făcut parte din echipajul de suport pentru misiunea Apollo 8, un precursor al aterizărilor pe Lună.[4] A fost instruit ca pilot comandant de rezervă pentru Apollo 11, înainte de a-i fi alocat Apollo 13.[4] A fost selectat ca pilot pentru modulul de comandă, Apollo 13 dar a fost eliminat din echipaj cu 3 zile înainte de lansare din cauza expunerii la rujeola germană, fiind înlocuit de către pilotul de rezervă, Jack Swigert.[5] Primul zbor al lui Matty în spațiu a fost la bordul misiunii Apollo 16, pe 17 aprilie 1972, îndeplinind funcția de comandant. [4] Performanța misiunii Apollo 16 a fost excelentă, toate obiectivele principale ale misiunii și cele mai multe din obiectivele detaliate fiind îndeplinte, misiunea a fost încheiată cu o zi mai devreme decât era planificată.[2] În timpul călătoriei de întoarcere, acesta a efectuat o activitate extravehiculară în spațiu, (EVA), pentru a recupera pachete de film și de date din stația de știință de pe modulul de serviciu. După finalizare misiunilor Apollo, Mattyngy a zburat sub funcția de comandant la bordul celui de-al 4-lea zbor al primei naver spațiale, Columbia, pe 27 iunie 1982.[4] Următoarea și cea din urmă misiune NASA a lui Ken a avut loc în 1985, la bordul navei Discovery, fiind prima misiune considerată "clasifictă" pentru Departamentul Apărării, din care a fost lansată o sarcină utilă secretă.[4]

Cariera după NASA[modificare | modificare sursă]

Ken Mattingly s-a retras de la NASA în 1985 și din Marină în 1986, cu gradul de admiral în retragere. A început să lucreze în sectorul privat pentru compania Grumman pentru programul de suport al stației spațiale a companiei, înainte să devină președinte pentru Rețeaua Spațială Universală.[4] Apoi a lucrat pentru General Dynamics, ocupându-se de rachetele Atlas dar în cele din urmă a părăsit compania pentru a lucra pentru Lockheed Martin, concentrându-se pe programul X-33.[4] Ultimul său loc de muncă a fost pentru System Planning and Analysis, un contractor al apărării în Virginia și San Diego.[4]

Premii[modificare | modificare sursă]

Pentru efortul depus de-a lungul misiunilor Apollo, Ken a fost premiat cu medalia pentru merite deosebite de către NASA în 1972.[4] A primit diferite medalii pentru merite deosebite de la Departamentul Apărării.[4] Este membru de onoare al International Space Hall of Fame din New Mexico, Alamogordo.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Meeting Astronaut Ken Mattingly - The Spirit and Triumph of Apollo 13”. . 
  2. ^ a b „APOLLO 16”. history.nasa.gov. 
  3. ^ „Ken Mattingly”. 
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m expert, Carolyn Collins Petersen Carolyn Collins Petersen is an astronomy; team, the author of seven books on space science She previously worked on a Hubble Space Telescope instrument. „The Apollo 16 Astronaut Who Helped Save Apollo 13”. ThoughtCo. 
  5. ^ a b c „Ken Mattingly - Apollo 13 Command Module Pilot”. AwesomeStories.com. 
  6. ^ „Thomas K. Mattingly II”. Hack the Moon. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ken Mattingly