Karl Lueger
Dr. Karl Lueger [luˈeːɡər] (n. 24 octombrie 1844, Viena, d. 10 martie 1910, Viena) a fost un politician austriac și susținător al cauzei românilor din Transilvania - în onoarea sa, în anul 1911, fosta stradă a Fântânii (din 1878), actuală Berthelot (din 1918), este denumită Karl Lueger. A absolvit Dreptul la Universitatea din Viena în 1870.
A fost fondatorul și președintele Partidului Social Creștin, care l-a nominalizat ca primar al Vienei în 1895, după ce partidul câștigase alegerile pentru consiliul local. După trei respingeri, Împăratul Franz Joseph a acceptat în final alegerea sa în 1897, astfel că din 1897 până în 1910 a fost primarul Vienei.
Cunoscut pentru antisemitismul său și politicile rasiale, Lueger a fost o sursă de inspirație pentru Adolf Hitler, mai ales prin atitudinile rasiste împotriva minorităților nevorbitoare de limbă germană din Austro-Ungaria[8]. A votat în 1877 pentru legea propusă de Georg Ritter von Schönerer de restricționare a emigrației evreilor ruși și români.
- "Lupta de rasă este mai importantă decât cea de clasă."[necesită citare]
Karl Lueger și românii din Transilvania
[modificare | modificare sursă]Karl Lueger a sprijinit în mod deschis drepturile românilor transilvăneni, supuși unei politici de maghiarizare din partea Ungariei.[9] În 1892, el a susținut deschis revendicările naționale românești din Memorandumul Transilvaniei și a invitat delegația română la Viena.[9] În cadrul unui miting, Lueger a condamnat "atacurile mojice" din presa maghiară, precum și atitudinea liderilor maghiari care, conform cuvintelor sale, "au cârma în mână și o folosesc pentru a opresa națiunile slave și pe cea română".[9] Lueger a subliniat loialitatea românilor față de Casa de Habsburg și "românii sunt ca mieii contra lupilor", iar, din perspectiva sa, "sumanul țăranului român este tot atât de vrednic ca și cămașa ungurească".[9] Karl Lueger a susținut de asemenea demersurile românilor din Viena de a construi o biserică ortodoxă românească în capitala imperiului.[10]
Pentru atitudinea sa pro-românească, Lueger a fost apreciat inclusiv în Regatul Român.[11] În 1906, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, Lueger a fost invitat la o mare expoziție din Parcul Carol. El și-a exprimat admirația față de români și a criticat politicile guvernului maghiar, invitându-l de asemenea pe primarul Bucureștilor să facă o vizită oficială la Viena, împreună cu o delegație a Consiliului Municipal.[12]
Viitorul prim-ministru român Alexandru Vaida-Voevod, în perioada în care era student medicinist la Viena, a fost puternic influențat de Lueger. El s-a implicat în campania electorală a lui Lueger, organizând demonstrații la Viena cu sloganuri rasiste și chiar a propus colegilor săi arderea drapelului maghiar, ca formă de protest.[13]

Galerie
[modificare | modificare sursă]- Karl Lueger în costum istoric, 1876
- Lueger în 1908
- Monedă cu Karl Lueger
- Monument al lui Karl Lueger în Viena
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Andrew Bell. „Karl Lueger” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Karl Lueger” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- 1 2 „Karl Lueger” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- 1 2 „Karl Lueger”. Archivio Storico Ricordi[*]. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- ↑ „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- ↑ (în germană) http://library.fes.de/cgi-bin/ihg2pdf.pl?vol=2&f=132&l=132. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Karl Lueger”. Austrian Parliament personal database[*]. Wikidata Q21857797.
- ↑ Adolf Hitler, Mein Kampf, pag. 54-65
- 1 2 3 4 „Observatorul”, Observatorul.com, accesat în
- ↑ „Întemeierea Parohiei – Biserica ortodoxă Română din Viena”, Rumkirche.at/intemeierea-parohiei/, accesat în
- ↑ https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48458/1/BCUCLUJ_FP_451372_1935_002_012.pdf
- ↑ https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48458/1/BCUCLUJ_FP_451372_1935_002_012.pdf
- ↑ Https://www. Facebook. Com/fazakaslaszlo89 (), „Biografii paralele. Atitudinea lui Petru Groza și a lui Alexandru Vaida-Voevod față de maghiari – copilăria și adolescența”, Erdélyi Krónika - Történelmi Portál, accesat în
