Sari la conținut

Karl Lueger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Karl Lueger

Karl Lueger, primarul Vienei, pictură pe sticlă, cca. 1897
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Wieden⁠(d), Viena, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[5][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFriedhofskirche zum heiligen Karl Borromäus[*][[Friedhofskirche zum heiligen Karl Borromäus (church in Vienna)|]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (diabet zaharat de tipul 2) Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[7] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
avocat
social politician[*][[social politician |]]
primar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Bürgermeister von Wien[*][[Bürgermeister von Wien (political office; head of the capital of Austria)|]] Modificați la Wikidata
În funcție
  
Precedat deJosef Strobach[*]
Mitglied des niederösterreichischen Landtages Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Membru al Camerei Deputaților din Consiliul Imperial Austriac Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată

PremiiEhrenbürger der Stadt Wien[*][[Ehrenbürger der Stadt Wien (title of honor conferred by the city of Vienna, Austria; highest decoration of the city of Vienna)|]] ()
Großkreuz des Franz-Joseph-Ordens[*][[Großkreuz des Franz-Joseph-Ordens (Class of the Franz Joseph Order)|]]
Ordinul de Merit „Sfântul Mihail” (Bavaria)
Ordinul lui Léopold în grad de mare ofițer[*]
Comandor al Legiunii de Onoare[*]
ordine di San Gregorio Magno[*][[ordine di San Gregorio Magno (honorary order of knighthood of the Holy See)|]]
Pro Ecclesia et Pontifice[*]
Order of the Medjidie[*][[Order of the Medjidie (award)|]]
Grand Officer of the Order of the Lion and the Sun[*][[Grand Officer of the Order of the Lion and the Sun (second highest level of the Imperial Order of the Sun and the Lion)|]]
...mai multe...
Partid politicCSP  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Viena
Academia Tereziană

Dr. Karl Lueger [luˈeːɡər] (n. 24 octombrie 1844, Viena, d. 10 martie 1910, Viena) a fost un politician austriac și susținător al cauzei românilor din Transilvania - în onoarea sa, în anul 1911, fosta stradă a Fântânii (din 1878), actuală Berthelot (din 1918), este denumită Karl Lueger. A absolvit Dreptul la Universitatea din Viena în 1870.

A fost fondatorul și președintele Partidului Social Creștin, care l-a nominalizat ca primar al Vienei în 1895, după ce partidul câștigase alegerile pentru consiliul local. După trei respingeri, Împăratul Franz Joseph a acceptat în final alegerea sa în 1897, astfel că din 1897 până în 1910 a fost primarul Vienei.

Cunoscut pentru antisemitismul său și politicile rasiale, Lueger a fost o sursă de inspirație pentru Adolf Hitler, mai ales prin atitudinile rasiste împotriva minorităților nevorbitoare de limbă germană din Austro-Ungaria[8]. A votat în 1877 pentru legea propusă de Georg Ritter von Schönerer de restricționare a emigrației evreilor ruși și români.

"Lupta de rasă este mai importantă decât cea de clasă."[necesită citare]

Karl Lueger și românii din Transilvania

[modificare | modificare sursă]

Karl Lueger a sprijinit în mod deschis drepturile românilor transilvăneni, supuși unei politici de maghiarizare din partea Ungariei.[9] În 1892, el a susținut deschis revendicările naționale românești din Memorandumul Transilvaniei și a invitat delegația română la Viena.[9] În cadrul unui miting, Lueger a condamnat "atacurile mojice" din presa maghiară, precum și atitudinea liderilor maghiari care, conform cuvintelor sale, "au cârma în mână și o folosesc pentru a opresa națiunile slave și pe cea română".[9] Lueger a subliniat loialitatea românilor față de Casa de Habsburg și "românii sunt ca mieii contra lupilor", iar, din perspectiva sa, "sumanul țăranului român este tot atât de vrednic ca și cămașa ungurească".[9] Karl Lueger a susținut de asemenea demersurile românilor din Viena de a construi o biserică ortodoxă românească în capitala imperiului.[10]

Pentru atitudinea sa pro-românească, Lueger a fost apreciat inclusiv în Regatul Român.[11] În 1906, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, Lueger a fost invitat la o mare expoziție din Parcul Carol. El și-a exprimat admirația față de români și a criticat politicile guvernului maghiar, invitându-l de asemenea pe primarul Bucureștilor să facă o vizită oficială la Viena, împreună cu o delegație a Consiliului Municipal.[12]

Viitorul prim-ministru român Alexandru Vaida-Voevod, în perioada în care era student medicinist la Viena, a fost puternic influențat de Lueger. El s-a implicat în campania electorală a lui Lueger, organizând demonstrații la Viena cu sloganuri rasiste și chiar a propus colegilor săi arderea drapelului maghiar, ca formă de protest.[13]

Karl Lueger în ultimii ani de viață
  1. 1 2 Andrew Bell. „Karl Lueger” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  2. 1 2 „Karl Lueger” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  3. 1 2 „Karl Lueger” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  4. 1 2 „Karl Lueger”. Archivio Storico Ricordi[*]. Wikidata Q3621644. Accesat în .
  5. „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în .
  6. (în germană) http://library.fes.de/cgi-bin/ihg2pdf.pl?vol=2&f=132&l=132. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. „Karl Lueger”. Austrian Parliament personal database[*]. Wikidata Q21857797.
  8. Adolf Hitler, Mein Kampf, pag. 54-65
  9. 1 2 3 4 „Observatorul”, Observatorul.com, accesat în
  10. „Întemeierea Parohiei – Biserica ortodoxă Română din Viena”, Rumkirche.at/intemeierea-parohiei/, accesat în
  11. https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48458/1/BCUCLUJ_FP_451372_1935_002_012.pdf
  12. https://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/48458/1/BCUCLUJ_FP_451372_1935_002_012.pdf
  13. Https://www. Facebook. Com/fazakaslaszlo89 (), „Biografii paralele. Atitudinea lui Petru Groza și a lui Alexandru Vaida-Voevod față de maghiari – copilăria și adolescența”, Erdélyi Krónika - Történelmi Portál, accesat în