Junimea literară
| Junimea literară | |
 Junimea Literară nr. 3 martie 1911 | |
| Publicată de | Societatea Academică Junimea |
|---|---|
| Primul număr | 1 ianuarie 1904-1914 1923-1939 |
| Țară |  România |
| Limbă | Română |
Modifică date / text  | |
Junimea Literară a fost o revistă literară înființată la 1 ianuarie 1904, la Cernăuți, de Societatea Academică Junimea, prin președintele secției sale literare Traian Brăileanu[1], și transferată la Suceava în luna octombrie a aceluiași an.
Revista, aflată sub influența ideilor de la Sămănătorul, a apărut lunar până în 1914, prin grija istoricului Iancu I. Nistor (profesor de istorie și geografie la liceul din Suceava între 1904-1907) și a lui George Tofan, care își declaraseră intenția de a deștepta gustul pentru lucrări literare românești de valoare, iar ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești, prin emanciparea de înrâuriri străine și dezvoltarea liberă a particularităților naționale.[2]
Prin programul său, revista își mai propunea:[3]
- „această revistă aspiră să devie centrul stabil în jurul căreia să se grupeze toți literații din țară, care ar voi să contribuie la realizările măreței opere care ne-am propus-o”.
Printre colaboratorii revistei s-au numărat Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ștefan Octavian Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, Elena Farago, Ana Conta-Kernbach.[2]
Etapa a doua[modificare | modificare sursă]
Cea de-a doua etapă a Junimii literare se suprapune cu perioada interbelică, mai precis cu intervalul 1923 – 1939[4]. În principiu, programul Junimii literare nu s-a schimbat prea mult, revista reușind să se acomodeze noului context politic și cultural în care apărea. În aceste condiții, conținutul ei s-a diversificat, printre colaboratori aflându-se oameni de cultură din întreg spațiul românesc.[5] Din ianuarie 1925, revista a apărut cu subtitlul „Revistă de literatură, artă, știință“, subtitlu modificat, în 1935, în „Revistă de literatură, critică și artă“.[6]
Secretar de redacție la Junimea literară, în perioada 1923-1927, a fost Alexandru Leca Morariu.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Alexandru-Ovidiu Vintilă: Traian Brăileanu, sub semnul imperativului categoric, în „Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul XXI, nr. 5–6, p. 508–539, București, 2010, p. 520
- ^ a b Junimea literara - Publicații în spiritul Sămănătorului
- ^ Vasile Zvanciuc, Programele revistelor și ziarelor bucovinene până în anul 1940
- ^ Junimea literară (1923)
- ^ Junimea literară (1904-1914; 1923-1939). Bibliografie
- ^ Centenar pentru „Junimea literară“
- ^ Alexandru Leca Morariu
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Mihai Dim. Sturdza, Horia Nestorescu-Bălcești și Liviu Papuc, Francmasoneria și Junimea Literară, Centrul National de Studii Francmasonice, Editura Nestor, 2010
- Alis Niculică, Junimea literară (1904-1914; 1923/1939) - Bibliografie, Editura TipoMoldova, Iași, 2012