Junimea literară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Junimea literară

Junimea Literară nr. 3 martie 1911
Publicată deSocietatea Academică Junimea
Primul număr1 ianuarie 1904-1914
1923-1939
Țară România
LimbăRomână

Junimea Literară a fost o revistă literară înființată la 1 ianuarie 1904, la Cernăuți, de Societatea Academică Junimea, prin președintele secției sale literare Traian Brăileanu[1], și transferată la Suceava în luna octombrie a aceluiași an.

Revista, aflată sub influența ideilor de la Sămănătorul, a apărut lunar până în 1914, prin grija istoricului Iancu I. Nistor (profesor de istorie și geografie la liceul din Suceava între 1904-1907) și a lui George Tofan, care își declaraseră intenția de a deștepta gustul pentru lucrări literare românești de valoare, iar ideile întrupate în ele să pătrundă în toate păturile sociale românești, prin emanciparea de înrâuriri străine și dezvoltarea liberă a particularităților naționale.[2]

Prin programul său, revista își mai propunea:[3]

„această revistă aspiră să devie centrul stabil în jurul căreia să se grupeze toți literații din țară, care ar voi să contribuie la realizările măreței opere care ne-am propus-o”.

Printre colaboratorii revistei s-au numărat Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Ștefan Octavian Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, Elena Farago, Ana Conta-Kernbach.[2]

Etapa a doua[modificare | modificare sursă]

Cea de-a doua etapă a Junimii literare se suprapune cu perioada interbelică, mai precis cu intervalul 1923 – 1939[4]. În principiu, programul Junimii literare nu s-a schimbat prea mult, revista reușind să se acomodeze noului context politic și cultural în care apărea. În aceste condiții, conținutul ei s-a diversificat, printre colaboratori aflându-se oameni de cultură din întreg spațiul românesc.[5] Din ianuarie 1925, revista a apărut cu subtitlul „Revistă de literatură, artă, știință“, subtitlu modificat, în 1935, în „Revistă de literatură, critică și artă“.[6]

Secretar de redacție la Junimea literară, în perioada 1923-1927, a fost Alexandru Leca Morariu.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Dim. Sturdza, Horia Nestorescu-Bălcești și Liviu Papuc, Francmasoneria și Junimea Literară, Centrul National de Studii Francmasonice, Editura Nestor, 2010
  • Alis Niculică, Junimea literară (1904-1914; 1923/1939) - Bibliografie, Editura TipoMoldova, Iași, 2012