Johann Georg Schnitzer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Johann Georg Schnitzer
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Freiburg im Breisgau, Republica de la Weimar[2] Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
activist anti-vaccinare[*]​
dentist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Johann Georg Schnitzer (n. , Freiburg im Breisgau, Republica de la Weimar – d. ) a fost un medic dentist, autor și cercetător. În domeniul nutriției integrale și al sănătății a scris cărți și articole importante pentru medicina alternativă.

Punctele sale de vedere se opun medicinii bazate pe dovezi.

Bază științifică fragilă[modificare | modificare sursă]

Termeni precum „hrană de civilizație denaturată” și „mâncare rapidă” nu înseamnă de fapt nimic referitor la conținutul de micro și macro-nutrienți, dar în lucrările lui Schnitzer sunt nediferențiați de lipsa de „substanțe vitale” și echivalați cu alimente cu un conținut ridicat de grăsimi alimentare tari și proteine animale. În comparație cu alimentele gătite, alimentele crude pot duce la o digestie incompletă, ceea ce poate înrăutăți absorbția unor vitamine și oligoelemente și favorizează bolile de deficit și flatulența.[3][4] Otrăvurile gastrointestinale și lectinele uneori dăunătoare pot deveni inofensive numai prin prelucrare, în special prin încălzire, de ex. în leguminoase.[5][6] Afirmația lui Schnitzer că oamenii, adică specia Homo sapiens, aparțin frugivorelor (mâncătorii de fructe) și că alimentele de origine animală sunt, prin urmare, „străine” contrazice descoperirile paleoantropologiei, medicinei și științei nutriției. Plantele alimentare folosite în dieta Schnitzer sunt de obicei plante cultivate și au fost cultivate doar de aproximativ 10.000 de ani (vezi Revoluția Neolitică). Așa-numitele „popoare primitive” care încă există nu mănâncă veganist și nu urmează recomandările dietei lui Schnitzer.[7] Oamenii de știință dau vina pe schimbarea dietei din perioada neolitică europeană pe terci de cereale și pâine pentru starea proastă a dinților din cauza cariilor pe scheletele descoperite din această perioadă.[8][9] Obezitatea nu este cauzata de apa reținută. Afirmațiile lui Schnitzer despre patogeneza diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale și a acneei contrazic cunoștințele științifice. Printre altele, ignoră existența digestiei grăsimilor și nivelul de cunoștințe despre originea sebumului pielii.[10] Beneficiile pretinse ale schimbării dietei recomandate de Schnitzer nu sunt de obicei dovedite științific. Obiectivele de prevenire și terapie care sunt realiste în conformitate cu cunoștințele științifice pot fi deja atinse cu modificări alimentare mai puțin restrictive și riscante.[11]

Expertul judiciar Karl Jahnke a constatat că Schnitzer a făcut „afirmații înșelătoare despre procesele metabolice, dezvoltarea, cauzele și patofiziologia bolilor”. În 1984, Raportul Federal de Nutriție a ajuns la concluzia că schimbarea dietei cerută de Schnitzer nu era „nici necesară, nici recomandată”. Nici măcar diabeticii nu pot fi „vindecați” prin dieta lui intensivă, cel mult boala lor poate fi împinsă înapoi într-un „stadiu latent” – așa cum este posibil și în cazul altor diete de reducere.[12]

Scrieri (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • de Gesundheit für unsere Jugend. (sănătate pentru tinerii noștri) St. Georgen 1974.
  • de Gesunde Zähne von der Kindheit bis ins Alter durch richtige Ernährung: ein Gradmesser allgemeiner Gesundheit. (dinți sănătoși de la copilărie până la bătrânețe cu nutriția corectă: metrul de măsură al sănătății întregi) Bircher-Benner Verlag (editura Bircher-Benner), Zürich 1965.
  • de Gesund und vital durch Schnitzer-Kost: 4702 Personen berichten über ihre Erfolge. (Sănătos și vital cu nutriția Schnitzer: 4702 persoane descriu succesele lor) Schnitzer Verlag (editura Schnitzer), St. Georgen 1974.
  • de Schnitzer-Intensivkost, Schnitzer-Normalkost: 14-Tage-Fahrplan für beide Kostformen. (nutriția Schnitzer intensivă, nutriția Schnitzer normală: 14 zile 'mersul trenului' pentru ambele moduri) Schnitzer Verlag (editura Schnitzer), St. Georgen.
  • de Der alternative Weg zur Gesundheit. (Drumul alternativ spre sănătate) Mosaik Verlag (editura Mozaik), München 1982, ISBN 3-570-01699-4.
  • de Die kausale Therapie der essentiellen Hypertonie. (terapia cauzală al hipertoniei esențiale) Haug Verlag (editura Haug), Heidelberg 1987, ISBN 3-7760-0985-3.
  • de Risikofaktor Bluthochdruck: lebensbedrohend, aber heilbar. (factorul riscant tenisune ridicată: pericol de moarte, dar de vindecat) Heyne Verlag (editura Heyne), München 1987, ISBN 3-453-00924-X.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Johann Georg Schnitzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Johann Georg Schnitzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ H. van den Berg, M. van der Gaag, H. Hendriks: Influence of lifestyle on vitamin bioavailability. In: International journal for vitamin and nutrition research. Internationale Zeitschrift für Vitamin- und Ernährungsforschung. Journal international de vitaminologie et de nutrition. Band 72, Nummer 1, Januar 2002, ISSN 0300-9831, S. 53–59. PMID 11887754.
  4. ^ C. Koebnick, C. Strassner, I. Hoffmann, C. Leitzmann: Consequences of a long-term raw food diet on body weight and menstruation: results of a questionnaire survey. In: Ann Nutr Metab. (1999), Band 43, Nr. 2, S. 69–79. PMID 10436305.
  5. ^ M. S. Nachbar, J. D. Oppenheim: Lectins in the United States diet: a survey of lectins in commonly consumed foods and a review of the literature. In: The American journal of clinical nutrition. Band 33, Nummer 11, November 1980, ISSN 0002-9165, S. 2338–2345. PMID 7001881.
  6. ^ Vogt, Müller-Nothmann, Nothmann: 10. Rohe und vollwertige Märchen. In: Moderne Ernährungsmärchen. 2. Auflage. Schlütersche Verlagsgesellschaft, Hannover 2007, ISBN 978-3-89993-524-0, S. 109ff.
  7. ^ Ströhle, Hahn: Evolutionäre Ernährungswissenschaft und „steinzeitliche“ Ernährungsempfehlungen – Stein der alimentären Weisheit oder Stein des Anstoßes? Teil 2: Ethnographische Befunde und ernährungswissenschaftliche Implikationen. In: Ernährungs-Umschau 02/2006, Umschau Zeitschriftenverlag, S. 52ff. (Zusammenfassung und Volltext).
  8. ^ Ötzi hatte schlechte Zähne. Arhivat în , la Wayback Machine. Medienmitteilung der Universität Zürich vom 9. April 2013.
  9. ^ Knochenbrüche und Karies. In: Die Zeit, Nr. 30, 17. Juli 2008.
  10. ^ Vgl. mit Schnitzer: Akne und Pickel – Heilung von innen: „Bei der Ansammlung von Talg in den Hautporen kann die Beschaffenheit der Fette der Nahrung eine wesentliche Rolle spielen. Handelt es sich um tierische Fette („Rindertalg“, Hammelfett, Schweinefett usw.) oder chemisch gehärtete („hydrierte“) pflanzliche Fette aus Margarinen und Schokolade, die mit ihren hohen Schmelzpunkten selbst bei Körpertemperatur noch fest sind, so kann man sich gut vorstellen, wie viel schwerer diese aus Hautporen ausgeschieden werden können, als wenn es sich um die natürlichen, schon bei Zimmertemperatur leichtflüssigen, leicht auszuscheidenden pflanzlichen Öle aus den Keimen der Samen handelt, …“
  11. ^ Toeller et al.: Evidenz-basierte Ernährungsempfehlungen zur Behandlung und Prävention des Diabetes mellitus. In: Diabetes und Stoffwechsel 14/2005, Georg Thieme Verlag, S. 75–94 (Volltext Arhivat în , la Wayback Machine.; PDF; 1,5 MB).
  12. ^ Magisches Raunen. In: Der Spiegel, 16. Juni 1986.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Johann_Georg_Schnitzer&oldid=15985404