Ion Dodu Bălan
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Ion Dodu Bălan | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [2][3][4] Vaidei, România | ||
Decedat | (88 de ani)[2][1][3] | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | critic literar[*] cadru didactic universitar[*] poet istoric literar[*] scriitor | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Activitate | |||
Partid politic | Partidul Comunist Român[1] | ||
| |||
Modifică date / text |
Ion Dodu Bălan (n. , Vaidei, Romos, Hunedoara, România – d. ) a fost un autor, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, profesor universitar român.
Studii
[modificare | modificare sursă]A urmat cursurile liceului din Orăștie, fiind apoi elev la Liceul „Sfântul Sava” din București. În 1953 a absolvit Facultatea de Filologie din București. A devenit doctor în filologie în 1968.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A debutat editorial cu studiul „Influențe folclorice în poezia noastră actuală” (1955). A manifestat un interes deosebit pentru opera lui Octavian Goga, căreia i-a consacrat o amplă exegeză (1971), lucrare de referință, a cărei ediție a doua a fost premiată de Academia Română. A lucrat în redacțiile revistelor „Viața românească”, „Tânărul scriitor” și „Luceafărul”. Profesor universitar de literatură română la Facultatea de Filologie a Universității din București, apoi la Universitatea „Spiru Haret”. În perioada 1967–1969, a fost lector de limba română la Universitatea din Toulouse.
Între 1971-1977 a fost vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste din RSR.[5]
Este unul dintre reprezentanții de frunte ai protocronismului literar românesc. Din octombrie 1989 până în decembrie 1989 a fost rector al Universității din București și pentru mai mulți ani șeful catedrei de Limba și Literatura Română din cadrul aceleiași Universități. Ion Dodu Bălan a fost membru în Partidul Comunist Român și membru al Comitetului Central.
Din 2012 pana in 2015 a fost profesor la Facultatea de Litere a Universității „Spiru Haret”.[6]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Volume publicate
[modificare | modificare sursă]- 1955 - Influențe folclorice în poezia noastră actuală, ESPLA, București;
- 1964 - Delimitări critice, EPL, București;
- 1966 - Octavian Goga, Editura Tineretului, București;
- 1966 - Valori literare (Eseuri asupra literaturii române), EPL, București,;
- 1968 - Condiția creației. Portrete, EPL, București;
- 1971 - Cuvintele au cuvântul, Editura Junimea, Iași;
- 1972 - Ethos și cultură sau vocația tinereții, Editura Albatros, București;
- 1974 - „La Politique culturelle en Roumanie”, Paris;
- 1974 - „Copilăria unui Icar”[7], București;
- 1975 - „Artă și ideal”, București, 1975; „În focarul timpului”, București, 1977; „Neliniștea fântânii”, București, 1978; „Constelații diurne”, București, 1979; „Resurecția unui poet: Aron Cotruș”, București, 1981; ed. (Aron Cotruș), București, 1995; „Arbori pentru veșnicii”, București, 1981; „Țara omeniei și oamenii săi”, București, 1983; „Ioan Slavici sau Roata de la Carul Mare”, București, 1985; „Pietre pentru templul lor”, București, 1985; „Peisaj interior”, București, 1986; „Ei l-au cunoscut pe Aurel Vlaicu”, București, 1986; „Repere critice”, București, 1988; „Momente ale liricii românești în secolul XX”, București, 2000.
Ediții (în calitate de coordonator sau editor)
[modificare | modificare sursă]- 1956 - Vasile Alecsandri, „Poezii populare”, prefață, editor, București,
- 1956 - Mihai Eminescu, „Literatura populară”, prefață, editor, București,
- 1959 - Spiridon Popescu, „Pagini alese”, prefață, editor, București, 1959; „Moș Gheorghe la expoziție”, pref., edit., București, 1962; „Miorița. Balade populare”, pref., edit., București, 1961; I. I. Mironescu, „Furtună veteranul”, pref., edit., București 1961; Ion Slavici, „Teatru”, pref., edit., București, 1963; G. Coșbuc, „Balade și idile”, pref., edit., București, 1964; Octavian Goga, „Opere”, I–III, introd., edit., București, 1967-1972; „Precursori”, introd., edit., București, 1989; Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpușneanu”, postfață, edit., București, 1973; Barbu Nemțeanu, „Stropi de soare”, pref., edit., București, 1973; „Cartea înțelepciunii populare”, pref., edit., București, 1974; St. O. Iosif, „Poezii”, București, 1975; Panait Cerna, „Poezii”, postfață, edit., București, 1976; Eugen Goga, „Cartea facerii”, pref., edit., București, 1984; „Două Siberii”, pref., edit., București, 1997; Aron Cotruș, „Versuri”, postfață, edit., București, 1985.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b http://evz.ro/a-murit-ion-dodu-balan.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Ion Dodu Bălan, Autoritatea BnF
- ^ a b Bălan Ion Dodu, VIAF ID[*]
- ^ Ion Dodu Bălan, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ O epistolă necunoscută a lui Marin Preda Arhivat în , la Wayback Machine., anul 2010, numărul 18, Nicolae Scurtu, România Literară, accesat la 18 iunie 2013
- ^ „Cadre didactice”. Accesat în . Parametru necunoscut
|accesat=
ignorat (posibil,|access-date=
?) (ajutor) - ^ A nu se confunda cu filmul francez Copilăria lui Icar.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Florica Dobre (coordonator): Consiliul Național pentru Studiera Arhivelor Securității. Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicționar. Editura Enciclopedică, București 2004, ISBN: 973-45–0486–X, S. 61 (PDF; 12,1 MB).
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Ion Dodu Bălan: Oamenii au înfățișarea locurilor în care s-au născut, 12 iulie 2008, Amos News
- „Pe patul de moarte, Nicolae Labiș era îmbrăcat tot în gips, alb ca un înger” | Ștefan Mitroi, 17 iunie 2013, Adevărul
- Valeriu Râpeanu: La despartirea de Ion Dodu Balan, cel care a crezut in perenitatea culturii romane Arhivat în , la Wayback Machine. Curierul Național, 10 mai 2018
- Nașteri în 1929
- Nașteri pe 5 octombrie
- Decese în 2018
- Poeți români contemporani
- Romancieri români contemporani
- Critici literari români
- Editori români
- Folcloriști români
- Istorici literari români
- Profesori universitari români
- Rectori ai Universității din București
- Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român
- Oameni din județul interbelic Hunedoara