Ioan Ciucurel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Ciucurel
Date personale
Născut15 ianuarie 1897
Șoșdea
Decedat22 octombrie 1955
Șoșdea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieagricultor
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieȘcoala primară

Ioan Ciucurel (n. 15 ianuarie 1897, Șoșdea – d. 22 octombrie 1955, Șoșdea a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al "tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească", cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ioan Ciucurel a absolvit școala primară. A fost agricultor.[1] Adolescent încă, la 15 ani va debuta în paginile gazetei „Poporul Român" din Budapesta cu „Câteva vești din Șoșdea" în anul 1912. Încurajat de atenția ce i s-a acordat, perseverează, se autoinstruiește și după multă trudă reușește să editeze la Șoșdea o foaie săptămânală intitulată „Poporul românesc" (director: P. Bohariu, redactor responsabil: Ioan Ciucurel), care datorită unor greutăți financiare a viețuit mai puțin de un an, în intervalul 1922-1923. Ioan Ciucurel a dorit cu ardoare înmănunchierea țăranilor bănățeni, organizarea lor într-o asociație care să le apere interesele și pentru aceasta a pledat prin intermediul cuvântului tipărit. Din această nobilă idee s-a născut gazeta „Cuvântul satelor", subvenționată și redactată, în totalitate, de săteni. Bazele acestei publicații s-au pus în octombrie 1926, la Timișoara, de către un grup de 12 țărani bănățeni, cei mai mulți caraș-severineni.[2]

Începând din 1 decembrie, același an, timp de două decenii, „Cuvântul satelor" va promova neabătut interesele profesionale și culturale ale plugarilor. Principalul animator al gazetei în discuție, fondator, redactor responsabil și director a fost Ioan Ciucurel. Legat de editarea gazetelor bănățene, I. Ciucurel a înțeles dificultatea unei asemenea întreprinderi și de aceea s-a declarat solidar cu un alt entuziast gazetar, Tata Oancea, pe care l-a susținut, în limita posibilităților, financiar. De-a lungul anilor a colaborat la: „Aurora" (București), „Calea Vieții" (Comloșu Mare), „Drapelul", „Făclia" (Caransebeș), „Gazeta țăranului" (Timișoara), „Lumina satelor" (Sibiu), „Suflet nou" (Comloșu Mare) etc. Recunoscându-i-se meritele în publicistică, Ion Ciucurel a fost ales membru al Sindicatelor Presei Române din Ardeal și Banat.[2]

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

A participat la Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918 ca reprezentant supleant al Cercului electoral Tormac.[1]

Operă[modificare | modificare sursă]

Ca scriitor, el s-a impus cu volumul de povești Comoara de sub nuc, scrierile satirice În audiență la rege și Așa-i în Rumunia Mare, și îndeosebi cu romanul Transformarea, tipărit la Timișoara în 1931. De altfel, romanul – ce ni-l relevă pe Ioan Ciucurel drept un prozator viguros – a fost publicat în foileton chiar în gazeta „Cuvântul satelor" (1930-1931). I. Ciucurel a fost ales, între cei cinci delegați ai cercului Rittberg (Tormac) pentru Marea Adunare Națională de la Alba lulia, la întrunirea organizată la 15/28 noiembrie 1918 în comuna Gătaia. Nu întâmplător, dimpotrivă, romanul Transformarea se încheie simbolic, ca expresie a sentimentelor sale patriotice, a copleșitoarei impresii produse de participarea sa la neuitata sărbătoare națională de la Alba lulia, cu paginile închinate zilei de 1 decembrie 1918.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 292.
  2. ^ a b Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018, p. 134.
  3. ^ Idem, pp. 134-135.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]