Instrucțiuni privind transliterarea denumirilor geografice din Belarus în grafie latină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Indicator din Minsk realizat conform Instrucțiunilor privind transliterarea limbii bieloruse

Instrucțiuni privind transliterarea denumirilor geografice din Belarus în grafie latină este un standard oficial de conversie a numelor geografice din grafia chirilică în alfabetul latin.

Grupul de experți ai Națiunilor Unite pentru denumiri geografice[modificare | modificare sursă]

În 1959, Consiliul Economic și Social (Economic and Social Council - ECOSOC) a deschis calea pentru un grup mic de experți care să se întâlnească și să prezinte recomandări tehnice privind standardizarea denumirilor geografice la nivel național și internațional. Această întâlnire a dat naștere Conferințelor Națiunilor Unite privind standardizarea denumirilor geografice (United Nations Conferences on the Standardization of Geographical Names - UNCSGN) și Grupului de experți ai Națiunilor Unite pentru denumiri geografice (United Nations Group of Experts on Geographical Names - UNGEGN). UNCSGN se desfășoară la fiecare cinci ani, iar UNGEGN se întrunește între Conferințe pentru a urmări implementarea rezoluțiilor adoptate de Conferințe și pentru a asigura continuitatea activităților între Conferințe. În prezent, UNGEGN este unul dintre cele nouă organisme de experți ale ECOSOC, cu peste 400 de membri din peste 100 de țări[1].

Ca element fundamental referitor la necesitatea standardizării globale a denumirilor geografice, UNGEGN promovează înregistrarea numelor folosite la nivel local care reflectă limbile și tradițiile unei țări. Scopul UNGEGN este ca fiecare țară să decidă cu privire la propriile nume standardizate la nivel național prin crearea de autorități naționale de nume sau procese administrative recunoscute. Odată cu diseminarea largă a formularelor standardizate la nivel național prin ziare și reviste, atlase, baze de date web, ghiduri toponimice etc., UNGEGN poate promova utilizarea acestor nume la nivel internațional. Pentru fiecare alfabet sau scriere non-latină, aceasta se va face prin adoptarea și utilizarea unui singur sistem de romanizare, pe baze științifice[1].

În anul 2018, în conformitate cu Rezoluția ECOSOC 2018/2, Biroul UNGEGN a pregătit noi reguli de procedură în consultare cu Oficiul ONU pentru Afaceri Juridice și cu statele membre ale ONU. La 17 iulie 2018 s-a ajuns la un consens cu privire la proiectul de regulament, acesta fiind adoptat prin Decizia 2018/264.

Situația din Belarus[modificare | modificare sursă]

Instrucțiunea privind transliterarea denumirilor geografice din Belarus în grafie latină a fost adoptată printr-un decret din al Comitetului de stat din Belarus pentru resurse funciare, geodezică și cartografie. Denumirea oficială a documentului este în limba rusă «Инструкция по транслитерации географических названий Республики Беларусь буквами латинского алфавита», transliterat: «Instrukția po transliterații gheograficeskih nazvani Respubliki Belarus bukvami latinskogo alfavita». Documentul a fost publicat în Registrul național al actelor judiciare din Republica Belarus (numărul 3, ). În octombrie 2006 aceste instrucțiuni au fost recomandate pentru utilizarea de către Grupul de lucru privind sistemele de romanizare al Grupului de experți ai Națiunilor Unite pentru denumiri geografice (United Nations Group of Experts on Geographical Names - UNGEGN).

Sistemul a fost revizuit la 11 iunie 2007, în principal pentru a se conforma recomandărilor ONU WGRS, care recomandă, dacă este posibil, evitarea utilizării digrafelor (combinații de două litere reprezentând un sunet), fiind adoptat de ONU în a treia versiune a raportului de romanizare, la 17 martie 2008. Standardul de transliterare se bazează pe alfabetul latin din Belarus (Łacinka).[2].

În februarie 2013, sistemul a fost recomandat pentru adoptare ca sistem internațional de romanizare a denumirilor geografice din Belarus[2][3].

În 2023, prin Hotărârea nr. 19 din 24 martie a Comitetului Proprietății de Stat din Republica Belarus, a fost instituit un nou set de „instrucțiuni privind transliterarea numelor obiectelor geografice din limbile belarusă și rusă în alte limbi și transliterarea numelor obiectelor geografice în litere ale alfabetului latin”[4].

Instrucțiuni de transliterare[modificare | modificare sursă]

Instrucțiuni privind transliterarea denumirilor geografice în grafie latină (2023)
Grafie
chirilică
Grafie
latină
Observații Exemple
А а A а - Адамаўка - Adamawka
Б б B b - Бабруйск - Babrujsk
В в V v - Воранава - Voranava
Г г G g - Гогалеўка - Gogaliewka
Д д D d - Дзедаў Курган - Dziedaw Kurgan
Е е Je je la începutul cuvântului, după vocale, apostrof, semnul moale de separare sau litera ў Ельск - ĺsk,
Заазер’е - Zaazierje,
Панізоўе - Panizowje
după o consoană Віцебск - Viciebsk
Ё ё Jo jo la începutul cuvântului, după vocale, apostrof, semnul moale de separare sau litera ў Ёды - Jody,
Мікалаёўка - Mikalajowka,
Вераб’ёвічы - Vierabjovichy,
Мураўёўка - Murawjowka
io după o consoană Вётхава - Viothava
Ж ж Zh zh - Жажэлка - Zhazhelka
З з Z z - Загуззе - Zaguzzie
І і I i - Iзабелін - Izabielin
Й й J j - Лагойск - Lahojsk
К к K k - Каранёўка - Karaniowka
Л л L l - Лепель - Liepiel
М м M m - Мамонава - Mamonava
Н н N n - Нёман - Nioman
О о O o - Обеч - Obiech,
Полацк - Polack
П п P p - Паперня - Papiernia
Р р R r - Расцяробы - Rasciaroby
С с S s - Свіслач - Svislach
Т т T t - Татаршчына - Tatarshchyna
У у U u - Улукаўе - Ulukawje
Ў ў W w - Тураў - Turaw
Ф ф F f - Фаніпаль - Fanipaĺ,
Сафіеўка - Safijewka
Х х H h - Хацюхова - Haciuhova
Ц ц C c - Цяцерын - Ciacieryn
Ч ч Ch ch - Чарнаручча - Charnaruchcha
Ш ш Sh sh - Шаркаўшчына - Sharkawshchyna
ы y - Паставы - Pastavy
ь - semnul moale de separare nu este transliterat, vocala ulterioară (е, ё, ю, я) este transliterată conform regulilor stabilite (j în combinație cu vocala ulterioară) Вільянава - Viljanava
- semnul moale nu este transliterat Вародзькаў 1 - Varodzkaw 1
Э э E e - Эйвідавічы - Ejvidavichy,
Чачэрск - Chachersk
Ю ю Ju ju la începutul cuvântului, după vocale, apostrof, semnul moale de separare sau litera ў Юрацішкі - Juracishki,
Гаюцiна - Gajucina
iu după o consoană Цюрлі - Ciurli
Я я Ja ja la începutul cuvântului, după vocale, apostrof, semnul moale de separare sau litera ў Ямнае - Jamnaje,
Баяры - Bajary,
Валяр’яны - Valiarjany,
Гаўя - Gawja
după o consoană Вязынка - Viazynka
(apostrof) - nu este transliterat Разезд - Razjezd,
Маріна Горка - Marjina Gorka

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Divizia de Statistică a Națiunilor Unite. „United Nations Group of Experts on Geographical Names (UNGEGN)” [Grupul de experți al Națiunilor Unite pentru denumiri geografice (UNGEGN)]. Accesat în . 
  2. ^ a b Institutul Limbii Estone (februarie 2013). „Report on the current status of United Nations Romanization Systems for geographical names compiled by the UNGEGN Working Group on Romanization Systems Version 4.0: Belarusian” [Raport privind starea actuală a Sistemelor Națiunilor Unite de romanizare a denumirilor geografice elaborat de Grupul de lucru UNGEGN pentru sistemele de romanizare Versiunea 4.0: Belarus]. Accesat în . 
  3. ^ Institutul Limbii Estone (). „United Nations Group of Experts on geographical names (UNGEGN): Working Group on Romanization Systems Resolution X/6 (2012), Romanization of Belarusian geographical names” [Grupul de experți ai Națiunilor Unite privind denumirile geografice (UNGEGN): Grupul de lucru privind sistemele de romanizare Rezoluția X/6 (2012), Romanizarea denumirilor geografice din Belarus]. Accesat în . 
  4. ^ Centrul Național de Informații Juridice al Republicii Belarus. „ПОСТАНОВЛЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННОГО КОМИТЕТА ПО ИМУЩЕСТВУ РЕСПУБЛИКИ БЕЛАРУСЬ 24 марта 2023 г. No 19” [Rezoluția Comitetului Proprietății de Stat din Republica Belarus nr. 19 din 24 martie 2023] (în belarusă). Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]