Sari la conținut

Ilie Măcelar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ilie Măcelariu)
Ilie Măcelar
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Mercurea, România Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Sibiu, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
avocat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară Modificați la Wikidata
Deputat în Adunarea Națională a Ungariei Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Circumscripțiahátszegi választókerület[*][[hátszegi választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură1872–1875-ös parlamenti ciklus[*][[1872–1875-ös parlamenti ciklus (1872-1875 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentarfracțiunea de naționalitate română[*]
În funcție
 – [2]
Circumscripțiaszerdahelyi II. választókerület[*][[szerdahelyi II. választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură1865–1869-es parlamenti ciklus[*][[1865–1869-es parlamenti ciklus (1865-1869 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentarfracțiunea de naționalitate română[*]
În funcție
 – [2]
Circumscripțiaszerdahelyi II. választókerület[*][[szerdahelyi II. választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură1865–1869-es parlamenti ciklus[*][[1865–1869-es parlamenti ciklus (1865-1869 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentarfracțiunea de naționalitate română[*]
Deputat în Dieta Transilvaniei[*] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
În funcție
 – 

Partid politicPartidul Național al Românilor din Transilvania  Modificați la Wikidata

Ilie Măcelar sau Ilie Măcelaru (n. 30 aprilie 1822, Miercurea Sibiului – d. 1891, Sibiu) a fost un om politic român transilvănean, președintele Partidului Național al Românilor din Transilvania. A fost un adept al nerecunoașterii alipirii Transilvaniei la Ungaria și al boicotării vieții politice din Regatul Ungariei prin pasivism.

Luptele din 1848

[modificare | modificare sursă]

În calitate de tribun al Prefecturii a II-a, cu sediul la Sebeș, fost prins de trupele revoluționare maghiare, judecat pentru trădare și condamnat la moarte. Condamnarea a fost grațiată ca urmare a faptului că în timpul luptelor luase prizonier pe medicul șef al generalului Bem, care fusese rănit. Măcelar dispusese ca prizonierul să fie tratat și îngrijit bine, iar după vindecare l-a eliberat. Jozef Bem, dornic să se revanșeze, l-a grațiat și a ordonat eliberarea lui Ilie Măcelar, dându-i un bilet de liberă trecere până la Miercurea Sibiului.

După revocarea măsurilor revoluționare, inclusiv anularea unirii Transilvanei cu Ungaria, Ilie Măcelar s-a stabilit la Sibiu, oraș devenit din nou capitala provincială a Marelui Principat al Transilvaniei. Acolo a activat ca judecător. În casa lui din Sibiu (actualul bulevard al Victoriei nr. 29) l-a găzduit și îngrijit în anul 1852 pe Avram Iancu, care dădea primele semne de boală.

Cariera profesională și politică

[modificare | modificare sursă]

Ulterior a devenit jude regesc (șeful administrației) al scaunului Miercurii Sibiului, iar apoi deputat în Dieta Transilvaniei și în Dieta de la Budapesta.

Cinstirea memoriei lui Ilie Măcelar(u)

[modificare | modificare sursă]
  • O stradă din Sibiu îi poartă numele: strada Avocat Măcelaru Ilie.
  • O stradă din Cluj-Napoca îi poartă numele: strada Ilie Măcelaru.
  • Liceul din Miercurea Sibiului îi poartă numele: Liceul Tehnologic "Ilie Măcelariu"
  1. ^ Dániel Ballabás (). Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon - Az országgyűlés tagjainak archontológiája (PDF) (în maghiară). Eger: Q115016832[*]. p. 442. ISBN 978-963-496-144-4. Wikidata Q115016773. Accesat în . 
  2. ^ a b Dániel Ballabás (). Képviselők és főrendek a dualizmus kori Magyarországon - Az országgyűlés tagjainak archontológiája (PDF) (în maghiară). Eger: Q115016832[*]. p. 472. ISBN 978-963-496-144-4. Wikidata Q115016773. Accesat în . 
  3. ^ diferiți autori. „Ilie Măcelar” (în germană). Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950[*]. Wikidata Q25666. Accesat în .