Iacob Stamati
| Iacob Stamati | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Bistrița, Monarhia Habsburgică |
| Decedat | (53 de ani) Iași(d), Iași, Moldova |
| Cetățenie |  Principatul Moldovei |
| Limbi vorbite | limba română |
| Funcția episcopală | |
Modifică date / text  | |
Iacob, probabil cu numele laic de Ioan Stamati-Strămătura, numit și Iacob Nemțeanul,[1] Iacov Stamati sau Iacob Stamate, (n. , Bistrița, Monarhia Habsburgică – d. , Iași(d), Iași, Moldova[2]) a fost un episcop ortodox român, care a îndeplinit funcția de mitropolit al Moldovei în perioada 1792–1803.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Se știu puține despre originea sa. Cel mai probabil provine dintr-o familie de țărani săraci din Transilvania; pe tatăl său îl chema Alexandru, dar detaliile despre mamă sunt necunoscute. La unsprezece ani, viitorul mitropolit a intrat în Mănăstirea Neamț din Moldova. La 3 aprilie 1764 a fost tuns călugăr, luând numele monahal de Iacob. În mănăstire a învățat să citească și să scrie de la un călugăr mai educat. La scurt timp după intrarea în viața monahală, i s-a încredințat funcția de iconom al mănăstirii, care avea la acea vreme circa 500 de călugări. Apoi, din ordinul mitropolitului Moldovei, Gavriil, s-a mutat la Iași ca administrator al bunurilor mitropolitane[3]. Încurajat de Gavriil, și-a continuat educația[4].
În 1782 a fost hirotonit episcop al Hușilor și a rămas în această funcție timp de zece ani. A ajutat la reînnoirea și înflorirea eparhiei dărăpănate, dezvoltând activități pastorale, educaționale și culturale, deschiderea de noi biserici, renovarea și organizarea școlilor, sprijinirea elevilor[3]. În 1792 a fost numit mitropolit al Moldovei. În calitate de conducător al Bisericii Ortodoxe din Principatul Moldovei, și-a continuat activitatea recentă, contribuind la dezvoltarea culturii românești. A fost o figură influentă la curtea domnilor succesivi, care nu luau hotărâri fără a consulta boierii și mitropolitul. În Iași, a început construcția unei noi reședințe mitropolitane și a unei biserici private a Tuturor Sfinților și a renovat bisericile „Sf. Gheorghe” și „Întâmpinarea Domnului”, situate lângă reședința mitropolitană[3]. A deschis numeroase școli ortodoxe noi[5]. A susținut tipărirea de carte: a publicat în Iași Evangheliarul, Trebnicul și Psaltirea (1794), Apostolul (1795) și alte cărți liturgice și teologice, precum și Aritmetică și Geografia moldovenească[5] ale episcopului Amfilohie al Hotinului[2] pentru școli.
A rămas în funcție până la moartea sa în 1803.[5] A fost înmormântat în apropierea Catedralei „Sf. Gheorghe” din Iași.[6] Iacob a fost succedat în funcție de ucenicul său spiritual Veniamin Costache.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Pentru a-l deosebi de mitropolitul Moldovei, Iacob I, cunoscut de la Mănăstirea Putna în care a locuit, Iacob Putneanul.
- ^ a b „ИАКОВ II”, www.pravenc.ru (în rusă)
- ^ a b c „Mitropolitul Iacob Stamati: fermitate duhovnicească și simț gospodăresc”, Ziarul Lumina
- ^ Bogdan Racu (), „Mitropolitul Gavriil Calimachi al Moldovei”, Doxologia - Portal Crestin Ortodox
- ^ a b c „Sfinți români - Mitropolitul Iacob Stamati al Moldovei și Sucevei”. www.sfant.ro.
- ^ „Iași :: Biserica Sf. Gheorghe - Mitropolia veche”, BISERICI.org, Arhivat din original în , accesat în
- ^ „MITROPOLITUL VENIAMIN COSTACHI”, www.crestinortodox.ro