Hiver 54, l'abbé Pierre

Prezență online
Hiver 54, l'abbé Pierre
Rating
Titlu original	Hiver 54, l'abbé Pierre
Gen	dramă film biografic
Regizor	Denis Amar[*]
Scenarist	Denis Amar[*]
Producător	Christian Ardan[*][[Christian Ardan \|]]
Studio	StudioCanal[*]
Distribuitor	Pathé
Director de imagine	Gérard de Battista[*]
Montaj	Jacques Witta[*]
Muzica	Philippe Sarde[*]
Distribuție	Lambert Wilson (Abbé Pierre) Antoine Vitez[] (Léon Martinaud-Déplat[]) Bernie Bonvoisin[] Claudia Cardinale Éric Métayer[] Isabelle Petit-Jacques[] (Lucie Coutaz[][[Lucie Coutaz \|]]) Jacques Nolot[] Laurent Terzieff[] (Pierre Brisson[]) Maxime Leroux[][[Maxime Leroux (actor francez)\|]] (Robert Buron) Philippe Leroy[] Pierre Debauche[] Robert Hirsch[][[Robert Hirsch (actor francez)\|]] Sam Karmann[][[Sam Karmann (actor francez)\|]] Wladimir Yordanoff[] Gérald Laroche[][[Gérald Laroche (actor francez)\|]]^[1] Marc Andréoni[*][[Marc Andréoni (actor francez)\|]]^[1] ...încă 4
Premiera	1989
Durata	102 min.
Țara	Franța
Limba originală	limba franceză
Modifică date / text

Hiver 54, l'abbé Pierre este un film francez din anul 1989, cu Lambert Wilson și Claudia Cardinale în rolurile principale.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea filmului se bazează pe inițiativa reală a lui Abbé Pierre în favoarea oamenilor rămași fără adăpost în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.

În iarna anului 1954, când temperatura a scăzut sub -15°C pentru o perioadă prelungită, abatele Pierre, fost luptător în Rezistență și fost deputat MRP, a lansat apeluri în mass-media națională pentru solidaritate socială pentru a ajuta săracii și pe cei fără adăpost, aflați permanent în pericol de a muri de frig, în totală ignoranță socială și mediatică.^[2] Era începutul „Insurecției Bunătății”.

Mesajul său, difuzat de Radioul Național apoi de Radio Luxembourg, a fost ascultat de întreaga populație, de Adunarea Națională și de guvernul francez care au răspuns cu generozitate la apelul său și au contribuit să i se permită abatelui să fondeze, la 12 martie 1954, Asociația Emmaus.

Textul apelului radiofonic formulat de Abbé Pierre în 1954[modificare | modificare sursă]

„„Prieteni, ajutați…

O femeie tocmai a murit înghețată, astă-noapte la ora trei, pe trotuarul bulevardului Sébastopol, ținând strâns, lângă ea, hârtia prin care, alaltăieri, fusese dată afară... În fiecare noapte, sunt mai mult de 2.000 oameni ghemuiți sub ger, fără acoperiș, fără pâine, unii aproape goi. În fața ororii, barăci de urgență,
Ascultați-mă: în trei ore tocmai au fost create primele două centre de depanare: unul sub cortul de la poalele Panthéonului, rue de la Montagne-Sainte-Geneviève; celălalt în Courbevoie. Sunt deja pline, trebuie deschise peste tot. Chiar în această seară, în toate orașele Franței, în fiecare cartier al Parisului, trebuie să fie agățate semne sub o sursă de lumină, în noapte, la ușa locurilor unde sunt pături, așternut de paie, supă și unde, sub titlul Centrul fratern de depanare, citim aceste cuvinte simple: «Tu care suferi, oricine ai fi, intră, dormi, mănâncă, recâștigă-ți speranța, aici te iubim».
Prognoza meteo anunță o lună de înghețuri groaznice. Cât durează iarna, cât rămân aceste centre, în fața fraților muribunzi de mizerie, între oameni trebuie să existe o singură opinie: voința de a face imposibilul ca acest lucru să dureze.
Te rog, dorim atât de mult să facem asta. Că atâta durere ne-a redat acest lucru minunat: sufletul comun al Franței. Mulțumesc!
Fiecare dintre noi îi poate ajuta pe cei „fără adăpost”. Avem nevoie pentru diseară și cel mai târziu pentru mâine de:

5000 de pături,

300 de corturi mari americane,

200 de sobe catalitice

Depuneți-le repede la hôtel Rochester^[3], 92, rue La Boétie. Întâlnirea voluntarilor și camioanelor pentru ridicare, în seara aceasta la orele 23, în fața cortului de pe rue de la Montagne-Sainte-Geneviève.
Mulțumită vouă, niciun om, niciun puști nu va dormi în seara asta pe asfalt sau pe cheiurile Parisului.

Mulțumesc!^[4]”

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c Česko-Slovenská filmová databáze
^ Cu doi ani înainte, la Bruxelles, la 12 decembrie 1952, Abatele Froidure - cu nume predestinat (în franceză, substantivul la froidure semnifică „frig”, „ger”, „anotimp friguros”, „iarnă”, „degerătură”.) - îi invitase deja pe regele Baudouin și pe un ministru să vadă cu ochii lor condițiile de locuit din mahalale. Ecoul pe care mass-media l-a dat acestei vizite a implicat o modificare a legislației belgiene privind condițiile de locuire.
^ Dialogul filmului dă numele hôtel Royal Haussmann.
^ „Microsoft Word - Document4”. Accesat în 15 august 2022.

[3ece06b60cc380d0e5c2e70fdeb6c3ca-1] Česko-Slovenská filmová databáze

[2] Cu doi ani înainte, la Bruxelles, la 12 decembrie 1952, Abatele Froidure - cu nume predestinat (în franceză, substantivul la froidure semnifică „frig”, „ger”, „anotimp friguros”, „iarnă”, „degerătură”.) - îi invitase deja pe regele Baudouin și pe un ministru să vadă cu ochii lor condițiile de locuit din mahalale. Ecoul pe care mass-media l-a dat acestei vizite a implicat o modificare a legislației belgiene privind condițiile de locuire.

[3] Dialogul filmului dă numele hôtel Royal Haussmann.

[4] „Microsoft Word - Document4”. Accesat în 15 august 2022.

[1]

[2]

[3]

[4]