Histonă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Reprezentare schematică a modelului structural al nucleozomilor, care sunt formați din histone.

În biologie, histonele sau proteinele histonice sunt proteine alcaline întâlnite în nucleul celulelor eucariote, a căror rol este de a aduna ADN-ul și de a-l uni în unități structurale numite nucleozomi, ca parte a cromozomului. [1][2]

Proteinele histonice sunt principalele componente proteice ale cromatinei, reprezentând baza pe care se răsucește ADN-ul, astfel că dacă acestea nu ar exista, ADN-ul nespiralizat ar fi foarte lung. De exemplu, fiecare celulă umană conține aproximativ 1,8 metri de ADN, dar răsucit pe histone acesta măsoară doar 90 de micrometri ca parte a cromatinei, iar în urma replicării și condensării din timpul mitozei, devine lung de aproximativ 120 micrometri. [3]

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Clasificarea histonelor se face în funcție de conținutul în arginină și lizină, existând 5 tipuri sau familii: H1, H2A, H2B, H3 și H4. [4] În cadrul fiecărei categorii de histone se deosebesc și subtipuri. Există și o histonă H5, dar aceasta este prezentă doar în eritrocitele păsărilor (care sunt nucleate), unde înlocuiește histona H1. [4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Youngson, Robert M. (2006). Collins Dictionary of Human Biology. Glasgow: HarperCollins. ISBN 0-00-722134-7 
  2. ^ Cox, Michael; Nelson, David R.; Lehninger, Albert L (2005). Lehninger Principles of Biochemistry. San Francisco: W.H. Freeman. ISBN 0-7167-4339-6 
  3. ^ Redon C, Pilch D, Rogakou E, Sedelnikova O, Newrock K, Bonner W (1 aprilie 2002). „Histone H2A variants H2AX and H2AZ”. Curr. Opin. Genet. Dev. 12 (2): 162–9. doi:10.1016/S0959-437X(02)00282-4. PMID 11893489. 
  4. ^ a b Ilie Diculescu, Doina Onicescu, Gheorghe Benga, Laurențiu Mircea Popescu (1983). „Cromatina și cromozomii”. Biologie celulară. Editura Didactică și Pedagogică. pp. 103-104