Hippoglossus hippoglossus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Cambula uriașă
Hippoglossus hippoglossus1.jpg
Stare de conservare
Status iucn3.1 EN ro.svg
specie în pericol[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnBilateria
InfraregnDeuterostomia
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăActinopterygii
ClasăActinopteri
SubclasăNeopterygii
InfraclasăTeleostei
SupracohortăClupeocephala
CohortăEuteleosteomorpha
SubcohortăNeoteleostei
InfracohortăEurypterygia
DiviziuneAcanthopterygii
SubdiviziunePercomorphaceae
SerieCarangaria
OrdinPleuronectiformes
SubordinPleuronectoidei
SecțiuneCtenosquamata
SubsecțiuneAcanthomorphata
FamiliePleuronectidae
SubfamiliePleuronectinae
GenHippoglossus
Nume binomial
Hippoglossus hippoglossus[2]
L., 1758

Cambula uriașă[3] (Hippoglossus hippoglossus), cunoscută și sub numele de limbă-de-cal,[3] calcan-sfânt[3] și halibut[4] este o specie de pești osoși răspândită în Atlanticul de Nord.

Este cel mai mare pește din ordinul pleuronectiformilor (calcanilor)[5], putând să atingă lungimea de 4,7 m și greutatea de 320 kg. Forma corpului este plată, ochii aflându-se pe partea dreaptă, de culoare maronie-întunecată sau măslinie. Partea de jos este albă.

Este un pește bentonic, viețuind la adâncimi dintre 50 și 2000 m. Poate trăi până la 50 ani,[6] masculii ajungând la maturitate sexuală la 7-8 ani, femelele doar la 10-11 ani. Se hrănește cu alți pești și cu nevertebrate. La rândul său este mâncat de către pinipede și reprezintă hrana de bază a rechinului boreal.

Din cauza pescuitului excesiv populația sa s-a redus considerabil. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale (IUCN) a clasificat cambula uriașă drept o specie pe cale de dispariție.[7]Datorită popularității sale pe plan gastronomic este crescută artificial în Norvegia, Islanda, Regatul Unit, Canada și Chile.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista roșie a IUCN a Speciilor Amenințate 2021.1[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  3. ^ a b c Gal, A.M. Dicționar gastronomic explicativ. București, Editura Gemma Print, 2003.
  4. ^ „Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Ordinul 171/2002 privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de pești și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. Dată act: 19-apr-2002” (PDF). 
  5. ^ Chapleau, Francois & Amaoka, Kunio (1998). Paxton, J.R. & Eschmeyer, W.N. (eds.). Encyclopedia of Fishes. San Diego: Academic Press. xxx. ISBN 0-12-547665-5.
  6. ^ Bigelow, Henry B.; Schroeder, William C. (1953)."Atlantic halibut". Fishery Bulletin of the Fish and Wildlife Service. 53 (74): 249. Retrieved 2009-06-22.
  7. ^ Sobel, J. (1996). "Hippoglossus hippoglossus". The IUCN Red List of Threatened Species. 1996: e.T10097A3162182. https://doi.org/10.2305%2FIUCN.UK.1996.RLTS.T10097A3162182.en Downloaded on 26 March 2018.
  8. ^ Fisheries and oceans Canada. „Atlantic halibut”.