Sari la conținut

HeLa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Imagine prin microscopie electronică de scanare a celulelor HeLa apoptotice (Zeiss Merlin HR-SEM).

HeLa (scris și Hela sau hela) este o linie celulară imortalizată utilizată în cercetarea științifică. Este cea mai veche și cea mai utilizată dintre toate liniile celulare umane.[1] Denumirea liniei celulare provine de la pacienta de cancer cervical de la care a fost prelevată în data de 8 februarie 1951,[2] pe nume Henrietta Lacks, o mamă de origine african-americană cu vârsta de 31 de ani, care a decedat din cauza cancerului pe 4 octombrie 1951.[3] Această linie celulară este foarte durabilă și prolifică, ceea ce a permis utilizarea sa pe scară largă în cercetarea științifică.[4][5]

Celulele HeLa în cercetare

[modificare | modificare sursă]

Înainte să fie descoperite celulele HeLa, menținerea în viață a celulelor umane în condiții de laborator era un proces anevoios și consumator de timp. Celulele mureau, adesea ori erau contaminate, împiedicând progresul științific. Capacitatea unică a celulelor HeLa de a se diviza la nesfârșit a deschis calea unor studii revoluționare în domeniul cercetării cancerului, al efectelor radiațiilor și al legăturilor dintre virus și cancer. Celulele HeLa au jucat un rol esențial în dezvoltarea vaccinurilor împotriva poliomielitei, HPV și COVID-19, demonstrând importanța lor durabilă în progresul științei medicale. Celulele au fost utilizate pentru a testa efectele toxinelor și medicamentelor, contribuind la dezvoltarea chimioterapiei și a altor terapii, fiind de asemenea folosite la dezvoltarea fertilizării în vitro.[6] Linia de celule HeLa a stat la baza elaborării a circa 60.000 de lucrări științifice și a fost folosită pentru dezvoltarea vaccinului antipoliomielitic. De asemenea cercetările efectuate asupra acestei linii de celule au fost răsplătite cu două Premii Nobel.[7]În prezent există linii de celule alternative, cum sunt cele de celule stem pluripotente induse, obținute din celulele fibroblaste extrase din piele, care oferă posibilități mult mai interesante pentru biologia umană.

Aspecte etice

[modificare | modificare sursă]

În timp ce contribuțiile lor științifice sunt incontestabile, considerațiile etice legate de confidențialitatea medicală, consimțământul informat și drepturile pacienților, servesc drept o amintire emoționantă a complexităților etice inerente descoperirii științifice. Faptul că țesutul a fost prelevat și utilizat comercial fără cunoștința familiei Lacks a stârnit dezbateri intense despre etica medicală, rasa și clasa socială.[8] Cu toate acestea, celulele HeLa rămân un simbol al progresului în încercarea de a înțelege și combate bolile care afectează omenirea.[9]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Rahbari R, Sheahan T, Modes V, Collier P, Macfarlane C, Badge RM (). „A novel L1 retrotransposon marker for HeLa cell line identification”. BioTechniques. 46 (4): 277–284. doi:10.2144/000113089. PMC 2696096 Accesibil gratuit. PMID 19450234.
  2. ↑ Scherer, W.F.; Syverton, J.T.; Gey, G.O. (). „Studies on the propagation in vitro of poliomyelitis viruses. IV. Viral multiplication in a stable strain of human malignant epithelial cells (strain HeLa) derived from an epidermoid carcinoma of the cervix”. Journal of Experimental Medicine. 97 (5): 695–710. doi:10.1084/jem.97.5.695. PMC 2136303 Accesibil gratuit. PMID 13052828.
  3. ↑ „Johns Hopkins Magazine -- April 2000”. pages.jh.edu.
  4. ↑ Capes-Davis A, Theodosopoulos G, Atkin I, Drexler HG, Kohara A, MacLeod RA, Masters JR, Nakamura Y, Reid YA, Reddel RR, Freshney RI (). „Check your cultures! A list of cross-contaminated or misidentified cell lines”. Int. J. Cancer. 127 (1): 1–8. doi:10.1002/ijc.25242 Accesibil gratuit. PMID 20143388.
  5. ↑ Batts DW (). „Cancer cells killed Henrietta Lacks – then made her immortal”. The Virginian-Pilot. pp. 1, 12–14. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. ↑ „Femeia ale cărei celule „nemuritoare" au schimbat lumea”. Digi24. . Accesat în .
  7. ↑ Român, Cristian (). „Celule umane nemuritoare..” (în engleză). Știință & Tehnică. Accesat în .
  8. ↑ „Viata nemuritoare a Henriettei Lacks. Povestea femeii care a schimbat medicina secolului XX - HotNews.ro”. . Accesat în .
  9. ↑ „Celule HeLa: Prezentare generală și unde să cumpărați”. Cytion. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Rebecca Skloot. Viața nemuritoare a Henriettei Lacks : povestea femeii care a schimbat medicina secolului XX. Traducere de Silvia Dumitrache. București : Publica, 2018. ISBN: 978-606-722-315-6
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=HeLa&oldid=17911503