Gora (regiune)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gora (regiune)
—  regiune  —
Gora (regiune) (Kosovo)
Poziția geografică în Kosovo
Coordonate: 41°58′41″N 20°39′25″E / 41.978°N 20.657°E

ȚarăFlag of Kosovo.svg Kosovo

Suprafață
 - Estimare500 km²

Prezență online

Poziția localității Gora (regiune)
Poziția localității Gora (regiune)
Fosta comună Gora din Kosovo, marcată cu albastru

Gora (în alfabetul chirilic: Гора) este o regiune geografică situată în sudul Republicii Kosovo, în nord-estul Albaniei și în nord-vestul Macedoniei de Nord locuită de albanezi, macedoneni, bosniaci, bulgari,[1] gorani, sârbi[2] și turci. Între 1992 și 1999 partea regiunii Gora care aparținea provinciei Kosovo forma o comună, iar populația sa era de 17.574 persoane conform recensământului din 1991. Astăzi, regiunea face parte din comuna Dragaš a Republicii Kosovo. Partea albaneză a regiunii Gora este inclusă în comunele Shishtavec și Zapod, în timp ce partea macedoneană se află în partea de nord-est a comunei Bogovinje.

În vestul regiunii Gora este regiunea Lumë, care se întinde atât în Kosovo, cât și în Albania.[3]

Distribuție geografică[modificare | modificare sursă]

Albania[modificare | modificare sursă]

Regiunea Gora din cadrul Albaniei este alcătuită din 10 sate locuite în mod tradițional de gorani: Zapod, Pakisht, Orçikël, Kosharisht, Cernalevë, Orgjost, Orshekë, Borje, Novosej și Shishtavec.[4]

Potrivit recensământului recensământului din 2011, peste două treimi din populația satului Shishtavec s-a declarat de etnie albaneză, în timp ce 7,7% s-a identificat ca fiind macedoneană. În satul Zapod 79% din locuitori s-au declarat albanezi și 11,7% s-au declarat macedoneni.[5]

Kosovo[modificare | modificare sursă]

Regiunea Gora din cadrul Kosovo este formată din 19 sate locuite în mod tradițional de gorani: Baćka, Brod, Vranište, Globočica, Gornja Rapča, Gornji Krstac, Dikance, Donja Rapča, Donji Krstac, Dragaš, Zli Potok, Kruševo, Kukuljane, Lještane, Ljubošte, Mlike, Orčuša, Radeša și Restelica.[6]

Potrivit recensământului din 1991, populația comunei Gora era compusă din:

Goranii din Kosovo au susținut că doresc ca fosta comună Gora cu o majoritate gorani (care a fuzionat cu comuna Opolje cu populația majoritar albaneză pentru a forma comuna Dragaš cu o majoritate albaneză) să se alăture comunității comunelor sârbe. La 3 noiembrie 2013 70% din populația regiunii a votat în favoarea înființării comunei Gora ca parte a comunității comunelor sârbe, potrivit liderului politic al goranilor, Safet Kuši.[9]

Republica Macedonia de Nord[modificare | modificare sursă]

În Republica Macedonia de Nord există două sate locuite de gorani: Jelovjane și Urvič situate în regiunea Polog care se învecinează cu regiunea Gora.[10][11] La recensământul macedonean din 2001 populația din Jelovjane s-a declarat în majoritate ca fiind turcă (90%), în timp ce populația din Urvič s-a declarat de etnie turcă (85%) și albaneză (15%).[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Albania's Gora Minority Takes Bulgarian Route to EU :: Balkan Insight”. www.balkaninsight.com. Accesat în . 
  2. ^ „Gorani” (PDF). www.joshuaproject.net. Accesat în . 
  3. ^ Fejzulla Gjabri (Department of Culture of Albania), Information about the Heroic Epos in the Province of Luma
  4. ^ Steinke, Klaus; Ylli, Xhelal (). Die slavischen Minderheiten in Albanien (SMA). 3. Gora. Munich: Verlag Otto Sagner. p. 11. ISBN 978-3-86688-112-9.  "In den 17 Dörfern des Kosovo wird Našinski/Goranče gesprochen, und sie gehören zu einer Gemeinde mit dem Verwaltungszentrum in Dragaš. Die 19 Dörfer in Albanien sind hingegen auf drei Gemeinden des Bezirks Kukës aufgeteilt, und zwar auf Shishtavec, Zapod und Topojan. Slavophone findet man freilich nur in den ersten beiden Gemeinden. Zur Gemeinde Shishtavec gehören sieben Dörfer und in den folgenden vier wird Našinski/Goranče gesprochen: Shishtavec (Šištaec/Šišteec), Borja (Borje), Cërnaleva (Cărnolevo/Cărneleve) und Oreshka (Orešek). Zur Gemeinde Zapod gehören ebenfalls sieben Dörfer, und in den folgenden fünf wird Našinski/Goranče gesprochen: Orgjost (Orgosta), Kosharisht (Košarišta), Pakisht (Pakiša/Pakišča) Zapod (Zapod) und Orçikla (Orčikl’e/Očikl’e)’. In der Gemeinde Topojan gibt es inzwischen keine slavophone Bevölkerung mehr. Die Einwohner selbst bezeichnen sich gewöhnlich als Goranen ‘Einwohner von Gora oder Našinci Unsrige, und ihre Sprache wird von ihnen als Našinski und von den Albanern als Gorançe bezeichnet."
  5. ^ „Ethnic composition of Albania 2011”. Accesat în . 
  6. ^ Vlašković, Zoran (). „Goranci u obruču brane Srbiju” (în sârbă). Press Online. Accesat în . 
  7. ^ OSCE
  8. ^ „municipal profile of Dragaš” (PDF). , June 2006. Retrieved on 21 February 2008.
  9. ^ „Goranci: Ne želimo u Dragaš već u Zajednicu srpskih opština” (în sârbă). Blic. . 
  10. ^ Гласник Српског географског друштва (). Volumes 27-30. Srpsko geografsko društvo. p. 107.  "Данашњи становници Урвича и Јеловјана на супротној, полошкој страни Шар-Планине, пореклом су Горани."
  11. ^ Vidoeski, Božidar (). Dijalektite na makedonskiot jazik. Vol. 1. Makedonska akademija na naukite i umetnostite. ISBN 9789989649509.  p. 309. "Во западна Македонија исламизирано македонско население живее во неколку географски региони на македонско-албанската пограничје:... во Полог (Јеловјане, Урвич)."; p. 315. "Автентичниот горански говор добро го чуваат и жителите во муслиманските оази Урвич и Јеловјане во Тетовско иако тие подолго време живеат во друго дијалектно окружување."
  12. ^ Macedonian census, language and religion, pp. 110-111.

Legături externe[modificare | modificare sursă]