Ghinda, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare


Pentru alte sensuri, vedeți Ghinda (dezambiguizare).
Ghinda
—  localitate componentă[*]  —
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă
Ghinda se află în România
Ghinda
Ghinda
Ghinda (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°08′07″N 24°34′25″E / 47.13528°N 24.57361°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Bistrita-Nasaud.svg Bistrița-Năsăud
MunicipiuROU BN Bistrita CoA.jpg Bistrița

SIRUTA32410

Altitudine447 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total643 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal420001

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ghinda, mai demult Vinda (în dialectul săsesc Wände, Vende, germană Windau, Wendau, maghiară Vinda) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.

Ghinda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ghinda, Bistrița-Năsăud

Ghinda (populație conform recensământului din 2011 - 643 de persoane), mai demult Vinda (în dialectul săsesc Wände, Vende, în germană Windau, Wendau, în maghiară Vinda) este o localitate a județului Bistrița-Năsăud. Orașul Bistrița este așezat pe valea Bistriței, la poalele Munților Bârgăului, la încrucișarea unor importante drumuri comerciale. Are în componență 6 localități rurale, învecinate: Ghinda, Sărata, Slătinița, Sigmir, Unirea și Viișoara. Localitatea Ghinda a fost atestată în 1332. Modul de organizare și funcționarea al comunelor a fost reglementat prin s-a constituit în baza Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 1949, Legea XVIII/1871. Legea, XXII/1886 a adus noi reglementări legate de statutul comunelor de pe cuprinsul Transilvaniei, îngrădind mult autonomia acestora. Organul de exercitare a dreptului de autonomie locală era reprezentanța comunală. Hotărârile reprezentanței comunale, ca și cele sosite din partea municipiului erau duse la îndeplinire de antistia comunală/aparatul de execuție, alcătuit din jude, jurați, notarul cercual. În baza legii XXXIII/1876 a fost organizat comitatul Bistrița-Năsăud, care era împărțit în 6 cercuri. În 1883 comitatul a fost restructurat în 4 cercuri, situație care s-a menținut până în anul 1918. Până în 1918 localitatea Ghinda a făcut parte din comitatul Bistrița-Năsăud. Prin Decretul IV emis de Consiliul Dirigent au fost înlocuite denumirile: comitat cu județ, iar cercul cu plasa. Drept urmare, comitatul Bistrița-Năsăud a devenit județul Bistrița-Năsăud, dar numai ca denumire, pentru că teritorial și structural acesta a rămas neschimbat până la 1925. Potrivit acestei legi teritoriul României a fost împărțit în județe, comune rurale, comune urbane și plase. Administrația comunală era condusă de primar, ajutat de delegația permanentă comunală, notar și casier. Începând cu anul 1921 localitatea Ghinda a fost arondată notariatului Jelna, plasa Iad; județul Bistrița-Năsăud. În anul 1926 localitatea a fost trecută la plasa Bârgău a județului Năsăud. În anul 1938, prin Decretul Regal Nr.2191 a fost promulgată Legea administrativă care propune o nouă sistematizare administrativă – având ca principii de bază descentralizarea și desconcentrarea. În 1940 are loc o nouă modificare administrativă, localitatea fiind trecută de la județul Năsăud la plasa Bistrița de Sus a comitatului Bistrița-Năsăud până în anul 1948 când satul Ghinda a fost arondat comunei Jelna, plasa Centrală, județul Năsăud. Legea nr.17 din 15 ianuarie 1949 a introdus o nouă instituție administrativă, Consiliul Popular definit ca organ local al puterii de stat, purtând denumirea de Sfat Popular. Printre atribuțiile Consiliilor Populare amintim: asigurarea participării maselor populare la conducerea treburilor obștești, executarea planului local și participarea la realizarea planului economic de stat, protecția sănătății publice, organizarea aprovizionării populației. Prin Legea nr.5 din 7 septembrie 1950 s-a realizat raionarea administrativ-economică, conform căreia teritoriul țării a fost împărțit în 28 de regiuni, raioane, orașe și comune. În urma reorganizării administrative din 1950 satul Ghinda al comunei Jelna a fost arondat regiunii Rodna a raionului Bistrița. Din 1956 satul Ghinda, comuna Jelna a trecut la raionul Beclean, regiunea Rodna până în anul 1960 când satul Ghinda a fost arondat orașului Bistria, raionul Bistrița, regiunea Cluj. Sfaturile populare s-au desființat prin intrarea în vigoare a Legii Nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului R.S.R și a Legii Nr.57/1968 de organizare și funcționare a Consiliilor Populare, când teritoriul României a fost împărțit în județe, orașe și comune. În urma împărțirii administrative din anul 1968 satul Ghinda, orașul Bistrița a fost arondat județului nou format Bistrița-Năsăud (http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=71290).

Ghinda figurează în Repertoriul Arheologic Național cu o așezare romană de secol II, III d.HR, situată în locul Podul Paielor (cod LMI BN-I-s-B-01351).