Sari la conținut

Gheorghe Vasilichi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Vasilichi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cetate, România Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Piatra-Neamț, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPCR  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gheorghe Vasilichi (n. 7 septembrie 1902, Cetate, județul Dolj – d. 30 octombrie 1974, Piatra Neamț) a fost un om politic comunist român.

În calitate de ministru al Învățământului, a susținut activ înființarea Facultății de Electrotehnică din Craiova în anul 1948. Pe baza relațiilor din perioada activității în Rezistența Franceză, a intermediat o donație a statului francez de dispozitive și aparate de măsură electrotehnice moderne, care au echipat laboratoarele facultății. În anul 1951, Facultatea de Electrotehnică din Craiova a fost desființată, iar baza materială este transferată Politehnicii din București.

Semnătura lui Vasilichi se află pe Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 973 prin care se înființează uzina Electroputere din Craiova, la data 1 septembrie 1949, prin preluarea Atelierelor CFR.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Absolvent a doar patru clase elementare, a fost tinichigiu, ca meserie de bază.[1]

În 1927 a devenit membru a Partidului Comunist Român.

A fost arestat și închis în 1933 după greva de la Atelierele CFR Grivița,[2] iar în ianuarie 1935, împreună cu Dumitru Petrescu și Constantin Doncea, reușește să evadeze (se pare că în spatele organizării acțiunii au stat Marcel Pauker și Gheorghe Stoica, alias Moscu Kuhn) în mod spectaculos din închisoarea de la Craiova.[3]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat în cadrul Rezistenței franceze.[4]

A fost membru al CC al PMR, ministru al învățământului public în perioada 1948 - 1949 și ministru al minelor și petrolului în perioada 23 aprilie 1949 – 13 martie 1951[5] și președinte al UCECOM. Gheorghe Vasilichi a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1974.

Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Ordinul Muncii clasa I (1948)
  • Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa I (1948)
  • Ordinul „Apãrarea Patriei” clasa I (1949)
  • Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[6]
  • Ordinul „23 August” clasa I (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[7]
  • Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[8]
  • titlul de Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă și medalia de aur „Secera și Ciocanul” (13 septembrie 1962) „cu prilejul împlinirii a 60 de ani, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în construirea socialismului”[9]
  • Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa I (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”[10]
  • Ordinul „Victoria Socialismului” (6 mai 1971) „pentru activitate îndelungată în mișcarea revoluționară, pentru contribuția deosebită la înfăptuirea politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, la opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român”[11]
  • titlul de „Erou al Republicii Socialiste România” (19 august 1974) „pentru îndelungata și rodnica activitate desfășurată în mișcarea revoluționară, pentru contribuția deosebită adusă la întărirea partidului și a unității sale, la făurirea și dezvoltarea statului nostru socialist, precum și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”[12][13]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://www.ujmag.ro/economie/altele/regimul-comunist-din-romania-si-legiferarile-din-educatie-/rasfoire/
  2. ^ 1934 - Capii Grivitei, rejudecati la Craiova, 23 martie 2005, Ilarion Tiu, Jurnalul Național, accesat la 4 octombrie 2014
  3. ^ Figuri /moscovite/ ale comunistilor romani, 7 septembrie 2005, Paula Mihailov, Jurnalul Național, accesat la 4 octombrie 2014
  4. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99.
  7. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 179.
  8. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 390.
  9. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 738 din 13 septembrie 1962 pentru conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă” tovarășului Gheorghe Vasilichi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XI, nr. 19, 29 septembrie 1962, p. 174.
  10. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 338 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu” clasa I, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 156.
  11. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 169 din 6 mai 1971 privind conferirea ordinului „Victoria Socialismului”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 346.
  12. ^ Decretul prezidențial nr. 152 din 19 august 1974 privind conferirea titlului de „Erou al Republicii Socialiste România” (unor persoane cu prilejul a 30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă), publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul X, nr. 132 bis, Partea I, joi 31 octombrie 1974, p. 1.
  13. ^ „Solemnitatea conferirii unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul X, nr. 236, Partea a III-a, joi 22 august 1974, p. 2.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_Vasilichi&oldid=17125330