Garcia Sancez al II-lea de Pamplona

Garcia Sancez al II-lea (c. 964 – c. 1000–1004), supranumit și cel Tremurător de către contemporanii săi, a fost regele Pamplonei și Conte de Aragon din 994 până la moartea sa. El a fost al doilea fiu al regelui Sancho al II-lea de Pamplona și a soției sale, Urraca Fernández.

De-a lungul domniei sale, politica sa externă pare să fi fost strâns legată de cea de Castilia. Mama lui a fost o mătușă a contelui Sancho García de Castilia, și, de asemenea, a celui mai puternic conte de Saldaña, García Gómez de Carrión, și pare că ea a jucat un rol în formarea unui pod între împărăție și domeniile conților.

El s-a alăturat vărului lui Sancho în încercarea de a rupe depunerea făcută de tatăl său la Cordoba, iar ca rezultat, a trebuit să se confrunte cu Almazor. În 996, el a fost nevoit să caute pacea în Córdoba . În 997, în timpul unei expediții în Calatayud, García l-a ucis pe fratele guvernatorului. Almanzor și-a luat revanșa prin decapitare a 50 de creștini. În bătălia de la Cervera, în iulie 1000, el s-a alăturat, împreună cu contele García Gómez de Saldaña, într-o coaliție condusă de contele Sancho García de Castilia, care a fost învins de Almanzor.

Pe plan intern, el a acordat guvernarea Aragonului fratelui său Gonzalo, sub tutela mamei sale Urraca. O tradiție raportează că el a eliberat toți prizonierii musulmani captivi în regatul său. El s-a căsătorit în august 981, cu Jimena, fiica lui Fernando Bermúdez, contele de Cea de Elvira Díaz.

Referințe

• Pérez de Urbel, 318
• Martín Duque, Ángel. "Don García Sánchez III «el de Nájera»: Biographía de un Reinado" in García Sánchez III "el de Nájera" un rey y un reino en la Europa del siglo XI : XV Semana de Estudios Medievales, Nájera, Tricio y San Millán de la Cogolla del 2 al 6 de agosto de 2004 José Ignacio de la Iglesia Duarte, ed. 2005, pp. 17–38
• Pérez de Urbel, Justo. "Los Primeros Siglos de la Reconquista, (Años 711-1038)" in España Christiana: Comienzo de la Reconquista (711-1038). Historia de España [dirigida por Don Ramón Menéndez Pidal], vol. 6. Espasa Calpe: Madrid, 1964.