Friederike de Hohenzollern-Sigmaringen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prințesa Friederike de Hohenzollern-Sigmaringen

Prințesa Friederike Wilhelmine de Hohenzollern-Sigmaringen,[1][2] germană Friederike von Hohenzollern-Sigmaringen[1][2] (24 martie 18207 septembrie 1906) a fost membră a Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și Prințesă de Hohenzollern-Sigmaringen prin naștere.

Familie[modificare | modificare sursă]

Friederike a fost al patrulea și cel mai mic copil a lui Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen și a soției acestuia, Marie Antoinette Murat.[1][2] Mama ei a fost nepoată de frate a lui Joachim Murat, rege al celor Două Sicilii din 1808 până în 1815 și cumnat al lui Napoleon Bonaparte, prin căsătoria lui Murat cu sora mai mică a lui Napoleon, Caroline Bonaparte.

A fost mătușa regelui Carol I al României.

Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]

Friederike de Hohenzollern-Sigmaringen s-a căsătorit la Castelul Sigmaringen la 5 decembrie 1844 cu Joachim marchiz Pepoli (1825-1881), nepotul lui Joachim Murat, deputat în parlamentul italian, ministru de finanțe al Emilia-Romagna și om politic al Sardiniei. Cuplul a avut trei copii:

  • Laetizia Pepoli (1846-1902), căsătorită în 1868 cu Antonio conte Gaddi (1843-1914); au avut trei copii.
  • Antonietta Pepoli (1849-1887), căsătorită în 1872 cu Carlo conte Taveggi (1836-1902), au avut doi copii.
  • Luisa Napoleona (1853-1929), căsătorită în 1872 cu Domenico conte Guarini-Matteucci di Castelfalcino (1848-1905); au avut cinci copii.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Darryl Lundy (). „Amalie Antoinette Prinzessin von Hohenzollern-Sigmaringen”. thePeerage.com. Accesat în .  Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  2. ^ a b c Paul Theroff. „HOHENZOLLERN”. Paul Theroff's Royal Genealogy Site. Accesat în .