Fleetwood Mac (album din 1975)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fleetwood Mac
Album de studio de Fleetwood Mac
Lansare11 iulie 1975
ÎnregistrareIanuarie - februarie 1975
GenRock
Durată42:12
Casă de discuriReprise
StudioSound City Studios, Van Nuys, California
Limba originarălimba engleză  Modificați la Wikidata
ProducătorFleetwood Mac și Keith Olsen
Recenzii profesioniste
*Allmusic 5/5 stele [1]
Cronologie – Fleetwood Mac
Heroes Are Hard to Find
(1974)
Fleetwood Mac
(1975)
Rumours
(1977)

Fleetwood Mac este al zecelea album de studio al formației rock britanice-americane Fleetwood Mac, lansat în 1975. A fost al doilea album eponim al formației, după cel din 1968. În rândul fanilor albumul este cunoscut și sub numele de White Album ("Albumul Alb").[3] Acesta a fost primul album Fleetwood Mac împreună cu chitaristul Lindsey Buckingham și solista vocală Stevie Nicks, care l-au înlocuit pe Bob Welch la sfârșitul anului 1974. Albumul a fost ultimul al formației până în 1997 lansat prin casa de discuri Reprise Records (albumele Fleetwood Mac ulterioare au fost lansate prin Warner Bros. Records, proprietara Reprise).

Albumul a ocupat prima poziție în Billboard 200 la peste un an după ce a intrat în top, a petrecut 37 de săptămâni în Top 10 și peste cincisprezece luni în Top 40. A produs trei single-uri Top 20: "Over My Head", "Rhiannon" și "Say You Love Me", ultimele două ratând la limită Top 10, ambele clasându-se pe locul 11. În 1976 albumul a primit cinci Discuri de Platină din partea RIAA pentru peste cinci milioane de exemplare vândute în Statele Unite.[4]

"Warm Ways" a fost primul single de pe album lansat în Regatul Unit în 1975.[5] Nu a fost lansat ca single în Statele Unite, unde a fost lansat în schimb cântecul "Over My Head". Inițial, albumul nu a stârnit interes în Regatul Unit, primele trei single-uri lansate nereușind să intre în UK Singles Chart. "Say You Love Me" a fost singurul care a intrat în top dar a ocupat doar locul 40.[6] După succesul masiv înregistrat de Rumours doi ani mai târziu a renăscut interesul pentru formație iar albumul a fost relansat în Regatul Unit în 1978 împreună cu single-ul "Rhiannon" care a ocupat locul 46.[5] Cea mai bună clasare a albumului în UK Albums Chart a fost locul 23[6] dar a fost un preludiu pentru o serie de albume multi-platină în Regatul Unit: Rumours, Tusk, Tango in the Night și Behind the Mask.[5]

"Landslide" a fost în cele din urmă lansat ca single în Statele Unite în 1998 după ce a fost unul dintre cele mai populare cântece de pe albumul live The Dance. A ocupat locul 51 în Billboard Hot 100.[5]

În anul 2003 revista Rolling Stone a plasat Fleetwood Mac pe locul 182 în lista celor mai bune 500 de albume din toate timpurile.[7]

Origine[modificare | modificare sursă]

În 1974 Fleetwood Mac s-a mutat din Anglia în California pentru a gestiona mai bine interesele formației.[8] În California au înregistrat un album, Heroes Are Hard to Find, și au susținut un turneu. La scurt timp după finalizarea turneului chitaristul/compozitorul/solistul vocal Bob Welch a anunțat că părăsește formația pentru a se alătura trioului Paris,[8] punând astfel capăt celei de-a noua componențe a formației în opt ani.[9] Căutând un nou chitarist și un nou studio, Mick Fleetwood s-a întâlnit cu producătorul Keith Olsen de la Sound City Studios pentru a asculta niște demo-uri.[8][9] Acolo Olsen i-a pus lui Fleetwood un album pe care el l-a mixat recent numit Buckingham Nicks.[8] Lui Fleetwood i-a plăcut în special chitara solo din cântecul "Frozen Love"[9] și a decis să angajeze atât pe Olsen cât și pe chitarist, Lindsey Buckingham.[8] Totuși, Buckingham a spus că nu acceptă să se alăture formației dacă nu se alătură și partenera sa muzicală și de viață, Stevie Nicks.[9] După un interviu formal la un restaurant mexican Mick Fleetwood i-a invitat pe Buckingham și Nicks să se alăture formației[9] iar în trei luni au înregistrat Fleetwood Mac.[9] Această a zecea componență a formației se va dovedi a fi cea mai de succes dar nu a fost și cea mai stabilă. Buckingham și Nicks erau în pragul despărțirii la momentul sosirii în Fleetwood Mac iar căsnicia soților McVie era și ea tensionată.[9] Aceste conflicte vor inspira următorul album al formației, Rumours.[8]

Promovare și lansare[modificare | modificare sursă]

Fleetwood Mac a fost lansat în iulie 1975.[9] Deși albumul a înregistrat un succes modest imediat după lansare, formația era determinată să își promoveze noul album.[9] După ce au susținut un turneu de șapte luni au început să se vadă rezultatele.[9] Într-un interviu pentru revista Uncut Stevie Nicks a spus despre album: "Am cântat peste tot și am vândut acel disc. Am dat albumului un șut în fund".[9] La cincisprezece luni după lansare Fleetwood Mac s-a clasat pe prima poziție în Billboard 200.[9]

Toate single-urile lansate de pe Fleetwood Mac sunt remixuri, fiind foarte diferite față de versiunea de pe album. A fost creat și un "single mix" pentru "Blue Letter" iar această versiune a fost inițial disponibilă doar ca fața B a single-ului "Warm Ways" din 1975.[5]

Fotografia de copertă emulează toate albumele formației, în sensul că niciodată nu au apărut pe coperta vreunui album toți membri formației.[10] Pe coperta acestui album toboșarul Mick Fleetwood și basistul John McVie sunt singurii membri ai formației care apar, deși formația mai includea pe Christine McVie, Lindsey Buckingham și Stevie Nicks.

Tracklist[modificare | modificare sursă]

  1. "Monday Morning" (Buckingham) - 2:48
  2. "Warm Ways" (C. McVie) - 3:54
  3. "Blue Letter" (Michael Curtis, Richard Curtis) - 2:41
  4. "Rhiannon" (Nicks) - 4:11
  5. "Over My Head" (C. McVie) - 3:38
  6. "Crystal" (Nicks) - 5:14
  7. "Say You Love Me" (C. McVie) - 4:11
  8. "Landslide" (Nicks) - 3:19
  9. "World Turning" (Buckingham, C. McVie) - 4:25
  10. "Sugar Daddy" (C. McVie) - 4:10
  11. "I'm So Afraid" (Buckingham) - 4:22
Note
  • Deși a fost compus de Stevie Nicks, Lindsey Buckingham este solist vocal în cântecul "Crystal". A apărut inițial (de asemenea cântat de Lindsey) pe albumul Buckingham Nicks din 1973. Stevie Nicks l-a înregistrat mai târziu ca piesă solo (acompaniată la voce de Sheryl Crow) pentru coloana sonoră a filmului Practical Magic din 1998.
  • "Rhiannon" și "Monday Morning" au fost compuse în perioada Buckingham Nicks și au fost interpretate live dar niciodată înregistrate. Versiunea originală a cântecului "Rhiannon" era interpretată mult mai rapid.

Personal[modificare | modificare sursă]

Fleetwood Mac
Personal suplimentar
  • Waddy Wachtel - chitară ritmică în "Sugar Daddy"
Producție
  • Fleetwood Mac și Keith Olsen - producători
  • Keith Olsen - inginer de sunet
  • Herbert W. Worthington II - fotografie

Topuri[modificare | modificare sursă]

Top Poziție
Australian Kent Music Report[11] 3
Canadian RPM Albums Chart[12] 2
New Zealand Albums Chart[13] 4
UK Albums Chart[14] 23
US Billboard 200[15] 1

Certificări[modificare | modificare sursă]

Regiune Certificare
Australia 4 Discuri de Platină
Regatul Unit Discul de Aur
Statele Unite 5 Discuri de Platină

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Erlewine, Stephen Thomas. „Fleetwood Mac Fleetwood Mac review”. AllMusic. Rovi Corporation. Accesat în . 
  2. ^ Christgau, Robert. „Consumer Guide Reviews: Fleetwood Mac”. Robert Christgau. Accesat în . 
  3. ^ Gleason, Holly. "The 20 Best Fleetwood Mac Songs of All Time" Arhivat în , la Wayback Machine.. Paste. Retrieved 30 March 2015.
  4. ^ „American album certifications – Fleetwood Mac – Fleetwood Mac”. RIAA.  If necessary, click Advanced, then click Format, then select Album, then click SEARCH
  5. ^ a b c d e The Great Rock Discography. Martin C.Strong. ISBN 1-84195-312-1
  6. ^ a b British Hit Singles and Albums vol.19. Page 205. ISBN 978-1-904994-10-7
  7. ^ „#182 Fleetwood Mac”. Rolling Stone. . Accesat în . 
  8. ^ a b c d e f Serpick, Evan. "Fleetwood Mac Biography". Rolling Stone. Retrieved 10 April 2015.
  9. ^ a b c d e f g h i j k l Williamson, Nigel. "Fleetwood Mac: 'Everybody was pretty weirded out' - the story of Rumours". Uncut. Retrieved 10 April 2015.
  10. ^ DeGroot, Joey. "7 Album Cover Photos Without the Entire Band: Fleetwood Mac, R.E.M., and more". Music Times. Retrieved 13 April 2015.
  11. ^ Kent, David (). Australian Chart Book 1970–1992. St Ives, NSW: Australian Chart Book. ISBN 0-646-11917-6. 
  12. ^ „Top Albums/CDs - Volume 25, No. 25” (PHP). RPM. . Accesat în . 
  13. ^ „charts.org.nz Fleetwood Mac – Fleetwood Mac. Hung Medien. Recording Industry Association of New Zealand. Arhivat din original (ASP) la . Accesat în . 
  14. ^ „Fleetwood Mac > Artists > Official Charts”. UK Albums Chart. Accesat în . 
  15. ^ „Allmusic: Fleetwood Mac : Charts & Awards: Billboard Albums”. allmusic.com. Accesat în .