Evrei americani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Evreii americani[1] sunt o parte componentă a națiunii americane de origine evreiască, având diferite religii, etnii sau naționalități.[2] Comunitatea evreiască actuală din Statele Unite ale Americii este format în principal din evrei așkenazi, care provin din diaspora evreiască din Europa Centrală și de Est și cuprind aproximativ 90% din evreii americani.[3][4] Majoritatea evreilor așkenazi americani sunt născuți pe teritoriul SUA, cu un număr tot mai mic al imigranților vechi aflați acum în vârstă, precum și al imigranților mai noi.

În timpul epocii coloniale, înainte de imigrarea în masă a așkenazilor, evreii spanioli și portughezi au reprezentat cea mai mare parte a micii comunități evreiești din America și, chiar dacă descendenții lor reprezintă azi doar o minoritate, formează un element de bază al comunității evreiești actuale, alături de grupurile mai recente ale evreilor sefarzi, evreilor orientali (Mizrahi), ale altor grupuri etnice evreiești, precum și de un grup mai mic de persoane convertite la iudaism. Comunitatea evreiască din America păstrează o gamă largă de tradiții culturale evreiești, caracteristice diverselor etnii și confesiuni religioase.

În funcție de încadrarea etnică și religioasă și de datele statistice care variază, Statele Unite ale Americii are cea mai mare (sau a doua) comunitate evreiască din lume, după cea din statul Israel. În 2012 populația evreiască americană era estimată ca având între 5,5 și 8 milioane de membri, în funcție de definirea termenului „evreu”, reprezentând între 1,7% și 2,6% din populația totală a SUA.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Evreii au fost prezenți în cele treisprezece colonii de la mijlocul secolului al XVII-lea.[5][6] Cu toate acestea, numărul lor era mic, ajungând aici maxim 200-300 de persoane în jurul anului 1700.[7] Primii sosiți erau în principal imigranți evrei sefarzi sau de origine sefardă vestică (cunoscuți, de asemenea, sub numele de evrei spanioli și portughezi),[8] dar prin 1720 au început să predomine evreii așkenazi din Europa Centrală și de Est.

Emigrația evreiască în Statele Unite ale Americii a crescut dramatic la începutul anilor 1880, ca urmare a persecuției și dificultăți economice întâmpinate în țările din Europa de Est. O mare parte a acestor noi imigranți erau evrei așkenazi vorbitori de idiș, proveniți din comunitățile cele mai sărace din Imperiul Rus și de pe teritoriul actualelor state Polonia, Lituania, Belarus, Ucraina și Moldova. În aceeași perioadă, un mare număr de evrei așkenazi a sosit, de asemenea, din Galiția, care era la acel moment cea mai săracă regiune a Imperiului Austro-Ungar, cu o numeroasă populație evreiască urbană. Mulți evrei au emigrat și din România. Peste 2.000.000 de evrei au debarcat de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în 1924, când Legea Imigrației din 1924 a limitat imigrarea. Mulți evrei s-au stabilit în zona metropolitana New York, formând cele mai mari concentrări de populație evreiască. În 1915 tirajul cotidianelor în limba idiș era de jumătate de milion de exemplare numai în New York și de 600.000 de exemplare la nivel național. În plus, mai multe mii de evrei erau abonați la numeroase ziare săptămânale și reviste.[9]

Cultura evreiască din America[modificare | modificare sursă]

Serviciile financiare[modificare | modificare sursă]

Evreii au fost implicați în serviciile financiare încă din epoca colonială. Ei au primit dreptul de a comercializa blănuri în coloniile olandeze și suedeze. Guvernatorii britanici le-au respectat aceste drepturi după ce au preluat administrarea coloniilor nord-americane. În timpul Războiului de Independență, Haym Solomon a contribuit la înființarea primei bănci semicentrale din America și i-a oferit sfaturi lui Alexander Hamilton pentru crearea sistemului financiar american.

Evreii americani au jucat un rol major în dezvoltarea serviciilor financiare din America în secolele al XIX-lea, al XX-lea și al XXI-lea, fondând și administrând bănci de investiții și fonduri de investiții.[10] Bancherii evrei germani au început să dețină un rol important în sectorul financiar american în anii 1830, atunci când guvernul și oamenii de afaceri au început să se împrumute tot mai mult pentru a finanța construcția de canale, drumuri și căi ferate și pentru alte activități de dezvoltare. Bărbați ca August Belmont (agentul lui Rothschild la New York și un lider al Partidului Democrat), Filip Speyer, Jacob Schiff (de la Kuhn, Loeb & Company), Joseph Seligman, Philip Lehman (de la Lehman Brothers), Jules Bache și Marcus Goldman (de la Goldman Sachs) sunt reprezentanți de marcă a acestei elite financiare.[11] Așa cum era cazul omologilor neevrei, originea bancherilor, relațiile de afaceri, reputație onestă și capacitatea și dorința de a-și asuma riscuri calculate au fost esențiale pentru a aduna capital din surse diverse. Familiile și firmele pe care le controlau erau unite prin legăturile religioase și sociale, dar și prin căsătoriile mixte. Aceste legături personale au contribuit la întărirea afacerilor.[12][13] Persoanele cu opinii antisemite i-au considerate adesea pe acești oameni de afaceri, înrudiți între ei, ca actori-cheie într-o cabală evreiască care conspira pentru dominarea lumii.[14]

Începând de la sfârșitul secolului al XX-lea, evreii au jucat un rol major în sectorul fondurilor de investiții, potrivit Zuckerman (2009).[15] Astfel SAC Capital Advisors,[16] Soros Fund Management,[17] Och-Ziff Capital Management,[18] GLG Partners[19] Renaissance Technologies[20] și Elliott Management Corporation[21][22] sunt mari fonduri de investiții speculative cofinanțate de către evrei. Ei au jucat, de asemenea, un rol esențial în sectorul investițiilor de capital, fondând unele dintre cele mai mari firme din Statele Unite ale Americii, precum Blackstone,[23] Cerberus Capital Management,[24] TPG Capital,[25] BlackRock,[26] Carlyle Group,[27] Warburg Pincus[28] și KKR.[29][30][31]

Note[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Religion: Jews v. Jews”. Arhivat din original la . Accesat în .  Time, June 20, 1938
  2. ^ Sheskin, Ira M. (). „American Jews”. În McKee, Jesse O. Ethnicity in Contemporary America: A Geographical Appraisal. Lanham, Md.: Rowman & Littlefield. p. 227. ISBN 0-7425-0034-9. [The 1990 National Jewish Population Survey] showed that only 5% of American Jews consider being Jewish solely in terms of being a member of a religious group. Thus, the vast majority of American Jews view themselves as members of an ethnic group and/or a cultural group, and/or a nationality. 
  3. ^ „More Ashkenazi Jews Have Gene Defect that Raises Inherited Breast Cancer Risk”. Accesat în . 
  4. ^ „First genetic mutation for colorectal cancer identified in Ashkenazi Jews”. The Gazette. Accesat în . 
  5. ^ „Jews in America: Portal to American Jewish History”. Accesat în . 
  6. ^ „Kahal Kadosh Beth Elohim Synagogue”. jewishvirtuallibrary.org. . Accesat în . 
  7. ^ Atkin, Maurice, et al. (2007). "United States of America." Encyclopaedia Judaica. 2nd Ed. Vol. 20. Detroit: Macmillan Reference USA. pp. 302–404; here p. 305.
  8. ^ „Kahal Kadosh Beth Elohim Synagogue”. nps.gov.  Mai multe valori specificate pentru |lucrare= și |work= (ajutor)
  9. ^ Yiddish is a dialect of German written in the Hebrew alphabet and based entirely in the East European Jewish population. Robert Moses Shapiro (). Why Didn't the Press Shout?: American & International Journalism During the Holocaust. KTAV. p. 18.  Mai multe valori specificate pentru |autor= și |nume= (ajutor)
  10. ^ "Banking and Bankers," Encyclopaedia Judaica. (2nd ed. 2008) online
  11. ^ Stephen Birmingham, Our Crowd: The Great Jewish Families of New York (1967) pp. 8–9, 96–108, 128–42, 233–36, 331–37, 343,
  12. ^ Vincent P. Carosso, "A Financial Elite: New York's German-Jewish Investment Bankers," American Jewish Historical Quarterly, 1976, Vol. 66 Issue 1, pp. 67–88
  13. ^ Barry E. Supple, "A Business Elite: German-Jewish Financiers in Nineteenth-Century New York," Business History Review, Summer 1957, Vol. 31 Issue 2, pp. 143–177
  14. ^ Richard Levy, ed. Bankers, Jewish" in Antisemitism: A Historical Encyclopedia of Prejudice and Persecution (2005) pp. 55–56
  15. ^ Bruce Zuckerman, The Jewish Role In American Life (2009) pp. 64, 70
  16. ^ Led by Steven Cohen; Bruce Zuckerman, The Jewish Role In American Life (2009) p. 71
  17. ^ Bruce Zuckerman, The Jewish Role In American Life (2009) p. 72
  18. ^ "Schechter school mourns founder Golda Och, 74" New Jersey Jewish News Jan. 13, 2010
  19. ^ "The 400 Richest Americans: No. 355 Noam Gottesman" Forbes Sept 17. 1008
  20. ^ Steven L. Pease. The Golden Age of Jewish Achievement (2009) p. 510
  21. ^ JTA: "Jewish, Republican, pro-gay rights" By Ron Kampeas May 14, 2011
  22. ^ Celarier 2012.
  23. ^ See Jamie Johnson, "Wasps Stung over Renaming of the N.Y.P.L." Vanity Fair Daily May 19, 2008
  24. ^ Hareetz: "A shy wunderkind, Stephen Feinberg" By Eytan Avriel November 16, 2005
  25. ^ "TPG Sells Shares of Indian Company – Win-win for Everybody!" By Orna Taub, Jewish Business News, March 26, 2013
  26. ^ Kaminer, Michael (). „Jews Dominate Vanity Fair 100 Most Influential Moguls List”. The Jewish Daily Forward. Israel. Accesat în . 
  27. ^ Robin Pogrebin, "Donor Gives Lincoln Center $10 Million", New York Times Sept. 30, 2009
  28. ^ Ron Chernow, The Warburgs (1994) p. 661
  29. ^ R. William Weisberger, "Jews and American Investment Banking," American Jewish Archives, June 1991, Vol. 43 Issue 1, pp. 71–75
  30. ^ On the careers of John Gutfreund (at Salomon Brothers); Felix Rohatyn (based at Lazard); Sanford I. Weill (of Citigroup) and numerous others see Judith Ramsey Ehrlich, The New Crowd: The Changing of the Jewish Guard on Wall Street (1990), pp. 4, 72, 226.
  31. ^ Charles D. Ellis, The Partnership: The Making of Goldman Sachs (2nd ed. 2009) pp. 29, 45, 52, 91, 93

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • American Jewish Committee. American Jewish Yearbook: The Annual Record of Jewish Civilization (annual, 1899–2012+),complete text online 1899–2007; long sophisticated essays on status of Jews in U.S. and worldwide; the standard primary source used by historians
  • Norwood, Stephen H., and Eunice G. Pollack, eds. Encyclopedia of American Jewish history (2 vol 2007), 775pp; comprehenisive coverage by experts; excerpt and text search vol 1
  • Etengoff, C., (2011). An Exploration of religious gender differences amongst Jewish-American emerging adults of different socio-religious subgroups, Archive for the Psychology of Religion, 33, 371–391.
  • The Jewish People in America 5 vol 1992
  • Antler, Joyce., ed. Talking Back: Images of Jewish Women in American Popular Culture. 1998.
  • Cohen, Naomi. Jews in Christian America: The Pursuit of Religious Equality. 1992.
  • Cutler, Irving. The Jews of Chicago: From Shtetl to Suburb. 1995
  • Diner, Hasia et al. Her works praise her: a history of Jewish women in America from colonial times to the present (2002)
  • Diner, Hasia. The Jews of the United States, 1654 to 2000 (2004) online
  • Dinnerstein, Leonard. Antisemitism in America. 1994.
  • Dollinger, Marc. Quest for Inclusion: Jews and Liberalism in Modern America. 2000.
  • Eisen, Arnold M. The Chosen People in America: A Study in Jewish Religious Ideology. 1983.
  • Feingold, Henry L. American Jewish Political Culture and the Liberal Persuasion (Syracuse University Press; 2014) 384 pages; traces the history, dominance, and motivations of liberalism in the American Jewish political culture, and look at concerns about Israel and memories of the Holocaust.
  • Glazer, Nathan. American Judaism. 2nd ed., 1989.
  • Goren, Arthur. The Politics and Public Culture of American Jews. 1999.
  • Howe, Irving. World of our Fathers: The journey of the East European Jews to America and the life they found and made (1976)
  • Gurock, Jeffrey S. From Fluidity to Rigidity: The Religious Worlds of Conservative and Orthodox Jews in Twentieth Century America. Jean and Samuel Frankel Center for Judaic Studies, 1998.
  • Hyman, Paula, and Deborah Dash Moore, eds. Jewish Women in America: An Historical Encyclopedia. 1997
  • Kobrin, Rebecca, ed. Chosen Capital: The Jewish Encounter With American Capitalism (Rutgers University Press; 2012) 311 pages; scholarly essays on the liquor, real-estate, and scrap-metal industries, and Jews as union organizers.
  • Lederhendler, Eli. New York Jews and the Decline of Urban Ethnicity, 1950–1970. 2001
  • Lederhendler, Eli. American Jewry: A New History (Cambridge UP, 2017). 331 pp.
  • Marcus, Jacob Rader. United States Jewry 1776–1985. Vol. 1: The Sephardic Period; United States Jewry 1776–1985. Vol. 2: The Germanic Period.; United States Jewry 1776–1985. Vol. 3: The Germanic Period, Part 2.; United States Jewry 1776–1985. Vol. 4: The East European Period: The Emergence of the American Jew; Epilogue. (Wayne State University Press, 1989–1993) 3119pp.
  • Moore, Deborah Dash. To the Golden Cities: Pursuing the American Jewish Dream in Miami and L. A. 1994
  • Moore, Deborah Dash. GI Jews: How World War II Changed a Generation (2006)
  • Novick, Peter. The Holocaust in American Life. 1999.
  • Raphael, Marc Lee. Judaism in America. Columbia U. Press, 2003. 234 pp.
  • Sarna, Jonathan D. American Judaism Yale University Press, 2004. ISBN: 978-0-300-10197-3. 512 pp. [1]
  • Sorin, Gerald. Tradition Transformed: The Jewish Experience in America. 1997.
  • Svonkin, Stuart. Jews against Prejudice: American Jews and the Fight for Civil Liberties. 1997
  • Waxman, Chaim I. "What We Don't Know about the Judaism of America's Jews." Contemporary Jewry (2002) 23: 72–95. ISSN 0147-1694 Uses survey data to map the religious beliefs of American Jews, 1973–2002.
  • Wertheimer, Jack, ed. The American Synagogue: A Sanctuary Transformed. 1987.

Istoriografie[modificare | modificare sursă]

  • Appel, John J. "Hansen's Third-Generation" Law" and the Origins of the American Jewish Historical Society." Jewish Social Studies (1961): 3–20. in JSTOR
  • Butler, Jon. "Jacob Rader Marcus and the Revival of Early American History, 1930–1960." American Jewish Archives 50#1/2 (1998): 28–39. online
  • Fried, Lewis, et al., eds. Handbook of American-Jewish literature: an analytical guide to topics, themes, and sources (Greenwood Press, 1988)
  • Gurock, Jeffrey S (). „Writing New York's Twentieth Century Jewish History: A Five Borough Journey”. History Compass. 11 (3): 215–226. doi:10.1111/hic3.12033.  Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
  • Gurock, Jeffrey S. American Jewish orthodoxy in historical perspective (KTAV Publishing House, Inc., 1996)
  • Handlin, Oscar. "A Twenty Year Retrospect of American Jewish Historiography." American Jewish Historical Quarterly (1976): 295–309. in JSTOR
  • Kaufman, David. Shul with a Pool: The" synagogue-center" in American Jewish History (University Press of New England, 1999.)
  • Robinson, Ira. "The Invention of American Jewish History." American Jewish History (1994): 309–320. in JSTOR
  • Sussman, Lance J. "'Historian of the Jewish People': A Historiographical Reevaluation of the Writings of Jacob R. Marcus." American Jewish Archives 50.1/2 (1998): 10–21. online
  • Whitfield, Stephen J. In Search of American Jewish Culture. 1999
  • Yerushalmi, Yosef Hayim. Zakhor: Jewish history and Jewish memory (University of Washington Press, 2012)

Surse primare[modificare | modificare sursă]

  • Marcus, Jacob Rader, ed. The American Jewish Woman, A Documentary History (Ktav 1981).
  • Schappes, Morris Urman, ed. A documentary history of the Jews in the United States, 1654–1875 (Citadel Press, 1952).
  • Staub, Michael E. ed. The Jewish 1960s: An American Sourcebook University Press of New England, 2004; 371 pp. ISBN: 1-58465-417-1 online review

Legături externe[modificare | modificare sursă]