Eugen Ritter von Schobert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eugen Ritter von Schobert
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Würzburg, Germania[3] Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Mîkolaiiv, Reichskomisariatul Ucraina Modificați la Wikidata
Cetățenie Reich-ul German[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
StudiiBayerisches Kadettenkorps[*][[Bayerisches Kadettenkorps |​]]  Modificați la Wikidata
Activitate
RamuraFreikorps Epp[*][[Freikorps Epp |​]]
Reichswehr
Wehrmacht
Boarische Armee[*][[Boarische Armee (army)|​]]
Königlich Bayerisches 1. Infanterie-Regiment „König“[*][[Königlich Bayerisches 1. Infanterie-Regiment „König“ |​]]  Modificați la Wikidata
GradulGeneraloberst[*][[Generaloberst (general officer rank in the German Reichswehr and Wehrmacht and the Austro-Hungarian army)|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Bătălia de la virsun
Al Doilea Război Mondial
Războiul Germano-Sovietic
opération Michael[*][[opération Michael (1918 military operation)|​]]  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiCrucea de Cavaler al Crucii de Fier
Militär-Max-Joseph-Orden[*][[Militär-Max-Joseph-Orden (military award of the Kingdom of Bavaria)|​]]
Bayerischer Militärverdienstorden[*][[Bayerischer Militärverdienstorden |​]]
House Order of Hohenzollern[*][[House Order of Hohenzollern (dynastic order)|​]]
Ordinul Mihai Viteazul  Modificați la Wikidata

Eugen Siegfried Erich Ritter von Schobert (n. , Würzburg, Germania – d. , Mîkolaiiv, Reichskomisariatul Ucraina) a fost general german care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. El a comandat Armata a 11-a în timpul Operațiunii Barbarossa (invadarea Uniunii Sovietice). Schobert a murit atunci când avionul său de observație a aterizat pe un câmp de mine sovietic.

Începutul carierei militare[modificare | modificare sursă]

S-a născut în orașul Würzburg din Regatul Bavariei, stat component al Imperiului German, și a primit la naștere numele Eugen Schobert.[4] Era fiul maiorului Karl Schobert și al soției sale, Anna née Michaely.[4] Schobert s-a înrolat în Armata Regală Bavareză în iulie 1902. A servit mai întâi în Regimentul 1 Infanterie Bavareză „König” și a urmat o pregătire de pilot militar în 1911.[4]

Activitatea sa în Primul Război Mondial și în perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

În timpul Primului Război Mondial, Schobert a fost ofițer al Infanteriei Bavareze și a luptat doar pe Frontul de Vest. În timpul Ofensivei germane de primăvară din 1918 a comandat Batalionul 3 al Regimentului 1 Infanterie Bavareză. Pentru acțiunile sale din 23 martie 1918, atunci când a condus personal și cu succes batalionul său în traversarea unui canal de lângă Jussy împotriva rezistenței britanice îndârjite, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului Militar Max Joseph.[5] Aceasta era cea mai înaltă distincție militară a Bavariei, comparabilă cu ordinul Pour le Mérite al Prusiei, și îi conferea un rang nobiliar deținătorului care era un om simplu. Prin urmare, Eugen Schobert a devenit Eugen Ritter von Schobert.[Note 1]

După Primul Război Mondial, Schobert a servit în Reichswehr și apoi în Wehrmacht, avansând treptat în ierarhia militară. A fost inspectorul infanteriei din decembrie 1933 până în septembrie 1934 și a comandat apoi Divizia 17 Infanterie și Divizia 33 Infanterie.[6] A preluat comanda Corpului de Armată VII (VII. Armeekorps) la 4 februarie 1938.[7]

Al Doilea Război Mondial și moartea[modificare | modificare sursă]

În septembrie 1939 Schobert a condus Corpul de Armată VII în operațiunea de invadare a Poloniei, ca parte a unităților de rezervă ale Grupului de Armatei Sud. În mai-iunie 1940 corpul său de armată a participat, ca unitate componentă a Armatei a 17-a comandate de generalul Ernst Busch, la invadarea Belgiei și Luxemburgului și la Bătălia Franței. A fost decorat cu Crucea de Cavaler al Crucii de Fier pentru comandarea Corpului VII în străpungerea liniei Maginot și capturarea orașelor Nancy și Toul.[4] El a rămas la comanda aceluiași corp de armată în timpul pregătirilor pentru invadarea Marii Britanii.

În septembrie 1940 Schobert a primit comanda Armatei a 11-lea. Armata a fost inclusă în Grupul de Armate Sud după declanșarea Operațiunii Barbarossa, care avea ca scop invadarea Uniunii Sovietice. A fost decorat pe 22 august 1941 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cl. III-a „pentru destoinicia și bravura personală cu care a condus în mod strălucit operațiunile unei Armate, compusă din unități germane și române, sdrobind rezistența dușmanului și contribuind astfel la liberarea pământului românesc al Bucovinei de Nord și a Basarabiei”.[8]

În timpul operațiunilor de luptă, din sudul Uniunii Sovietice, Schobert a murit pe 12 septembrie 1941 atunci când avionul german de observație Fieseler Storch a aterizat pe un câmp de mine sovietic. Un corespondent de război german pe nume Leo Leixner a scris o biografie a lui Schobert.[9]

Generalul Schobert a fost decorat post-mortem pe 8 octombrie 1941 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cl. II-a „pentru modul strălucit cu care a condus operațiunile armatei sale și bravura personală, arătată pe câmpul de luptă în războiul contra bolșevicilor”.[10]

Familie[modificare | modificare sursă]

Schobert s-a căsătorit cu Alice Rieder-Gollwitzer în 1921. Au avut trei copii: doi fii și o fiică. Fiul său mai mic a murit pe front în 1944, în timp ce slujea ca pilot de luptă al Luftwaffe.[11]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Deși acțiunile sale au avut loc în martie 1918, Ordinul Militar Max Joseph i-a fost acordat lui Schobert abia după încheierea războiului și abdicarea regelui Bavariei. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, brevetul lui nobiliar (ca și brevetele altor militari decorați) a reprezentat doar o schimbare a numelui. În orice caz, brevetul nu a fost ereditar, astfel încât copiii săi nu i-au moștenit titlul.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Eugen Ritter von Schobert”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Eugen Ritter von Schobert, Autoritatea BnF 
  3. ^ „Eugen Ritter von Schobert”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b c d Virtuti Pro Patria, 404
  5. ^ Bayerns Goldenes Ehrenbuch, p. 46
  6. ^ Günter Wegner, Stellenbesetzung der deutschen Heere 1815-1939. (Biblio Verlag, Osnabrück, 1993), Bd. 1, 767, 830, 835.
  7. ^ Wegner, Stellenbesetzung, 797.
  8. ^ a b Decretul Regal nr. 2.355 bis din 22 august 1941 pentru conferirea Ordinului Militar „Mihai Viteazul” cl. III, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 206 din 1 septembrie 1941, partea I-a, p. 5.116.
  9. ^ Generaloberst Eugen Ritter von Schobert; Lebensbild eines deutschen Armeeführers by Leo Leixner. 4 editions published in 1942 in German and held by 13 WorldCat member libraries worldwide
  10. ^ a b Decretul Regal nr. 2.786 din 8 octombrie 1941 pentru conferire de Ordin militar „Mihai Viteazul”, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 246 din 16 octombrie 1941, partea I-a, p. 6.321.
  11. ^ Virtuti Pro Patria, pp. 404-405
  12. ^ Fellgiebel 2000, p. 386.
  13. ^ Decretul Regal nr. 2.838 din 11 octombrie 1941 pentru conferirea de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 249 din 20 octombrie 1941, partea I-a, p. 6.421.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Fellgiebel, Walther-Peer () [1986]. Die Träger des Ritterkreuzes des Eisernen Kreuzes 1939–1945 [The Bearers of the Knight's Cross of the Iron Cross 1939–1945] (în German). Friedberg, Germany: Podzun-Pallas. ISBN 978-3-7909-0284-6. 
  • Rudolf von Kramer, Otto Freiherr von Waldenfels und Dr. Günther Freiherr von Pechmann: Virtuti Pro Patria: Der königlich bayerische Militär-Max-Joseph-Orden, München 1966 (Rudolf von Kramer, Otto Freiherr von Waldenfels & Dr. Günther Freiherr von Pechmann: Virtuti Pro Patria: The Royal Bavarian Military Max Joseph Order, Munich, 1966)
  • Bayerisches Kriegsarchiv: "Bayerns Goldenes Ehrenbuch", gewidmet den Inhabern der höchsten bayerischen Kriegs-auszeichnungen aus dem Weltkrieg 1914/18, München 1928 (Bavarian War Archives: "Bavaria's Golden Book of Honor", dedicated to the holders of the highest Bavarian war decorations of the World War 1914-18, Munich, 1928)

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Lideri militari
Predecesor:
-
Comandantul Armatei a 11-a (11. Armee)
5 octombrie 1940 – 21 septembrie 1941
Succesor:
Generalfeldmarschall Erich von Manstein